Perspectiva de creştere pentru economia României în acest an este de doar 1,6%, în temperare faţă de 2,1% în 2023, a declarat, joi, Andrei Rădulescu, membru al Comitetului Bretton Woods şi cercetător senior la Institutul de Economie Mondială, Academia Română.
„Care sunt perspectivele pentru economia naţională? Aţi observat săptămâna trecută prima citire a PIB-ului pe trimestrul I. Am avut o creştere de doar 0,1% în dinamică anuală, adică trimestrul I faţă de trimestrul I din 2023 şi prognozele actualizate de mine după acest flash emis de Institutul Naţional de Statistică indică o perspectivă de creştere pentru economia României cu doar 1,6% în acest an, în temperare de la 2,1% anul trecut”, a susţinut Rădulescu, potrivit Agerpres.ro.
În opinia sa, vom asista la continuarea tendinţei de creştere a investiţiilor, dar cu ritmuri mult mai lente comparativ cu ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori.
Andrei Rădulescu a spus că, în 2023, formarea brută de capital fix a crescut în România cu peste 14% faţă de 2022, dar prognoza pentru acest an este de majorare cu 5% comparativ cu anul anterior.
În aceea ce priveşte inflaţia, el a afirmat că acest indicator va continua tendinţa de convergenţă spre intervalul ţintit de banca centrală, dar indicele armonizat al preţurilor de consum din România se poziţionează mai slab faţă de ţările din Uniunea Europeană.
Potrivit economistului, tendinţa ascendentă a cursului euro – leu va continua şi în curând se va atinge pragul de 5 lei pentru un euro.
„România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice majore şi acestea vor trebui ajustate inclusiv prin instrumentul curs de schimb”, este de părere Andrei Rădulescu, fost economist sef al BT. Acesta a atras atenţia că deficitul bugetar şi deficitul de cont curent vor persista la niveluri foarte ridicate.
Recent, Comisia Europeană creștea la 3,3%, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, graţie accelerării consumului privat şi veniturilor mai mari.
BERD consideră că vom avea un avans de 3,2% al economiei, dar avertizează că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală.
Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat în aprilie.
Guvernul a construit bugetul pentru anul în curs pe o creştere economică de 3,4%.
