Un ”dușman” declarat al numerarului, Cătălin Crețu, directorul general al Visa Europe pentru România, Croația, Slovenia și Malta, mă așteaptă în biroul său nu foarte mare, însă cochet și bine îngrijit. Peretele cortină, care se întinde pe o întreagă latură a biroului, îți dă senzația unui spațiu mai mare decât cel real, iar lumina naturală asigură un mediu plăcut și plin de viață.
Întâlnirea noatră îmi dezvăluie dincolo de imaginea omului liniar și consecvent în îndeplinirea atribuțiilor și obiectivelor jobului său, care se întâmplă și se învârte în jurul plăților cu cardul, o persoană agreabilă și cu un simț al umorului desărvârșit.
De altfel, atunci când i-am cerut să-mi vorbească despre sine, a ținut să-mi spună că apreciază, în mod special, oamenii cu simțul umorului. ”În general, oamenii care nu au simțul umorului nu au nici simțul ridicolului. Și atunci, acești oameni fie se iau prea mult în serios pentru ceea ce sunt, fie devin ridicoli fără să-și dea seama”, subliniază Cătălin Crețu.
Pe parcursul discuției, am avut mai multe momente în care ne-am amuzat copios. Unul dintre acestea a fost atunci când l-am rugat să-mi povestească o întâmplare nostimă pe care a trăit-o la plata cu cardul. ”Eram în Statele Unite și am vrut să-mi cumpăr un laptop”, își începe istorioara șeful Visa Europe, cu un zâmbet larg. ”Am plătit online și m-a sunat imediat un reprezentant al comerciantului respectiv. Observând că era vorba despre un card străin, a vrut să facă niște verificări. I-am zis că e ok și am început să-i ofer datele pe care mi le-a solicitat, respectiv numele și prenumele, numărul de identificare a cardului, etc. Apoi, tipa de la call-center mă întreabă care este banca emitentă. Eu răspund: «Banca Transilvania». Ea râde și spune: «Am crezut că ați zis Bank of Transilvania!». Eu râd la rândul meu și zic: «Dar chiar așa am spus!». După care a urmat o liniște totală. Apoi îmi zice «Aș vrea un număr de telefon de la această bancă pentru a confirma!». La care eu: «Sigur că da, vă dau un număr de telefon dar să știți că nu va răspunde Dracula». A fost foarte interesant și extrem de distractiv pentru că tipa s-a blocat când i-am zis Banca Transilvania”, rememorează Cătălin Crețu experiența sa cu americanii, Bank of Transilvania și Dracula.
Succesul tehnologiei contactless l-a luat prin surprindere, la propriu!
Nu se ferește să ”recunoască” că a fost luat prin ”surprindere” de succesul înregistrat de tehnologia contactless pe meleagurile mioritice, povestindu-mi o pățanie haioasă petrecută în urmă cu un an, chiar în magazinul de vizavi de clădirea în care Visa Europe își are sediul.
”În urmă cu un an, când încă se pornea fenomenul acesta al plăților contactless și apăreau primele terminale, mergând la magazinul de vizavi unde se pare că era prima sau a doua zi când le puseseră terminale contactless, când a trebuit să plătesc i-am dat cardul casierei fără să mă uit dacă au POS-uri contactless. Doamna îmi ia cardul și îmi zice: «Vai, dar nu știți că aveți card contactless?!?». După care au urmat cinci minute în care casiera magazinului mi-a prezentat tehnologia contactless, eu rămânând mut și fiind paralizat, spunându-mi în sine că fie trăiesc cu adevărat experiența vieții mele, că mai bine decât atât nu se poate, fie este doar un banc făcut de colegii de la birou. Am plecat de acolo împlinit. Dacă la colțul străzii mi s-a întâmplat treaba asta, de aici încolo e de bine!”, povestește Cătălin Crețu.
Împlinirea punctată de șeful Visa Europe are însă conotații mult mai largi și vizează un salt absolut incredibil consemnat de cardurile și plățile contactless. ”Am înregistrat performanţe spectaculoase în ceea ce privește dinamica plăților și cardurilor contactless. Noi avem creșteri de 50 de ori la plățile contactless și observăm că această evoluție extraordinară continuă”, subliniază interlocutorul meu, care menționează că este de așteptat ca în acest an băncile să grăbească procesul de acomodare a portofoliilor de carduri la tehnologia contactless.
Cătălin Crețu nu este însă mulțumit în totalitate de bilanțul activității industriei cardurilor de anul trecut, considerând că “mai este mult până departe”. ”Mulți ar spune că cifrele totale din 2015, adică puțin peste 14,5 milioane de carduri și 40 miliarde de euro tranzacționați prin intermediul acestor instrumente de plată, constituie foarte mult. De câte ori mă întâlnesc cu lumea, când spun 40 miliarde de euro, foarte mulți deschid ochii larg. Însă, din punctul nostru de vedere, este încă puțin. Cum consumul total al populației s-a ridicat la aproximativ 90 miliarde de euro, înseamnă că circa 50 miliarde de euro sunt încă în zona numerarului. Nu este un lucru bun și trebuie să facem cu toții cât mai mult pentru a împinge numerarul acesta în zona plăților electronice”, evidențiază directorul general al Visa Europe pentru România, Croația, Slovenia și Malta.
”Pentru noi, lupta cu cash-ul continuă, însă cu siguranță zilele numerarului sunt numărate!”
Îl întreb pe Cătălin Crețu dacă România va ajunge vreodată la nivelul țărilor nordice în ceea ce privește plățile cu cardul. ”Mai este mult până departe. Trăim în lumi diferite, cu bagaje istorice și culturale diferite. Dar, cred că acest comportament începe să prindă și la noi. Observați că metodele de plată se leagă de toate tehnologiile noi care apar. Lucrurile accelerează foarte rapid. Îmi aduc aminte de un slide foarte haios, cu o expunere a intervalului de timp în care tehnologiile noi au atins 50 milioane de utilizatori. Primul era televizorul care a atins 50 milioane de utilizatori în 10-20 de ani, radio-ul mai puțin, automobilul și mai puțin și așa mai departe până când se ajungea la iPad cu 2 ani, Androind cu un an și Angry Birds în 6 luni. (Râde!) Lucrurile se mișcă foarte repede și deja dacă te uiți la tinerii noștri, care nu sunt diferiți cu nimic față de tinerii de afară, toate modalitățile noi de plată pot fi introduse și aici. Este drept că nu se ating cotele de 60, 70, 80 sau 90%, dar dacă ne uităm în perspectivă, eu cred că numerarului îi sunt numărate zilele. Fără doar și poate, așa cum nu mai folosim anumite produse pe care le foloseam acum 20 de ani, așa se va întâmpla și cu acest numerar”, este de părere oficialul Visa Europe.
În opinia sa, rezultatele înregistrate anul trecut de compania de plăți în România sunt foarte bune, cu 7,4 milioane de carduri și 24 miliarde de euro tranzacționați pe carduri Visa. ”Plățile cu cardul, ceea ce practic ne interesează cel mai mult, au consemnat o creștere cu 22%. Mai mult, am înregistrat rezultate foarte bune și la plățile online la comerciații locali, unde saltul a fost de 60%, ceea ce este foarte important pentru România, în condițiile în care românii se orientează mai mult către magazinele online din afara țării. Chiar dacă două treimi din plățile online se înregistrează în continuare pe site-uri străine, creșterea plăților către magazinele locale este semnificativ mai mare decât creșterea plăților la comercianții străini. Se vede un reviriment bun și mă bucură acest lucru pentru că reflectă măsura în care comercianții români au început să-și dea seama că trebuie să se preocupe de ridicarea calității pe toate verigile acestui lanț: website, informație, produse, livrare și plată”, apreciază Cătălin Crețu.
Atunci când îi cer să-mi ofere o imagine asupra perspectivelor de dezvoltare a industriei cardurilor din țara noastră, oficialul Visa Europe se grăbește să menționeze că ”lupta cu numerarul continuă”. ”Aceasta este pentru noi cumva deja motto-ul sub care lucrăm. Este mult mai mult de luat din acei 50 miliarde de euro din afara industriei și mutați pe carduri. Încă mai mult de 40% dintre deținătorii de carduri nu fac plăți la POS, fapt care ne arată că este importantă continuarea programelor educaționale pe care le-am început de câțiva ani și promovarea plăților cu carduri prin campanii și promoții care să-i facă pe români să înțeleagă utilitatea acestor instrumente”, precizează Cătălin Crețu.
Cardul, instrumentul care poate simplifica și grăbi fluxul de bani care se transferă dinspre români spre instituțiile statului și invers
Directorul Visa Europe spune că una dintre direcțiile ”pe care vom apăsa mult mai tare pedala” este reprezentată de plățile către stat. ”De mai bine de 6 ani investim masiv în campanii naționale de promovare a plăţii taxelor și impozitelor cu cardul pentru că știm că aceste plăți se fac de români foarte greu și cu mulți nervi. Cred că aici este o sinergie model în ceea ce poate oferi o industrie și actorii privați pentru binele social. Chiar dacă avem interesele noastre comerciale, în același timp oferim un mod civilizat de a plăti taxele către stat. În continuare ne vom preocupa în a digitaliza fluxurile de bani care merg dinspre populație către stat. Am început cu taxele și sperăm că acceptarea plăților cu cardul de către instituțiile statului va deveni din în ce mai mare”, declară Cătălin Crețu.
Am ținut să-i fac o fotografie lui Cătălin Crețu în biroul său, unde tronează cele două diplome și trofeul primite de Visa din partea publicației online www.BankingNews.ro cu ocazia Galei de anul trecut, când am împlinit 10 ani de activitate. M-a încântat tare mult faptul că aceste distincții stau la loc de cinste!
Domnia sa nu uită să specifice că Visa este preocupată și de digitalizarea fluxurilor de bani dinspre stat înspre populație. ”La acest capitol, suntem într-adevăr în urmă. Noi am făcut o strategie națională pentru promovarea plăților cu cardul în sectorul public încă din 2013, pe care am prezentat-o deja Ministerului Finanțelor, Ministerului Societății Informaționale și Ministerului Muncii. Încă ne străduim să îi convingem să demareze măcar un proiect pilot. Și aici vorbesc în principal de contribuțiile sociale, sume imense trimise de către stat înspre populație, care sunt transferate la costuri foarte mari, comparativ cu costurile pe care le-ar presupune transferurile pe carduri. Vorbesc de costuri de vreo șase ori mai mari. Evident că există o problemă, așa cum mereu se menționează, legată de zona rurală, unde nu există infrastructură de acceptare (POS-uri și ATM-uri). Totuși, cred că dacă autoritățile publice s-ar hotărî să vină la un dialog foarte sincer cu sistemul bancar și și-ar arăta disponibilitatea de a pune aceste fluxuri masive de bani (aproximativ 7 miliarde de euro) pe carduri, cu condiția ca băncile să investească în infrastructura necesară, instituțiile de credit vor răspunde pozitiv acestei solicitări. O astfel de predictibilitate a unor fonduri care ar veni anual pe aceste instrumente de plată ar putea genera un business plan pentru infrastructura necesară. Și astfel, în sfârșit, am bancariza zona rurală, în loc să ne văităm în fiecare an că zona rurală a rămas în urmă. O intrare a serviciilor bancare în zona rurală și o stimulare a activității agricole ar putea fi începută cu aceste instrumente simple”, subliniază oficialul Visa Europe.
Potrivit estimărilor sale, în cazul alocațiilor pentru copii, pentru care există opțiunea de a fi încasate pe card, semnificativ sub 50% dintre aceste fonduri ajung la destinatari prin intermediul acestui instrument de plată. În privința pensiilor, încasările pe card reprezintă sub 30% din totalul fondurilor. Există însă multe alte tipuri de fonduri sociale, multe dintre ele acordate cu un scop precis, pentru care statul are foarte puține modalități de a controla dacă banii respectivi sunt cheltuiți pentru scopul pentru care au fost oferiți și unde industria cardurilor ar putea oferi o transparentizare a sistemului.
În cel de-al doilea trimestru din 2016 vor apărea primele carduri de masă sub sigla Visa
O altă inițiativă punctuală de care s-a preocupat în ultimii 5 ani operatorul de plăți este reprezentată de lansarea cardurilor de masă. ”Am muncit foarte mult pentru a demonstra avantajele pe care cardul le-ar putea aduce pentru a transfera acest beneficiu de la angajator la angajați. Am avut un rol esențial în a face schimbările legislative care au adus aceste instrumente în zona realității. Legea era depășită de realitate, în sensul în care actul normativ spunea că se pot cheltui numai unul sau două tichete de masă pe zi, în condițiile în care oamenii, știm cu toții, cheltuiau câte 15-20 odată la magazinele comerciale mari. Realitatea românească este alta decât realitatea statelor din vest, unde lumea se duce și mănâncă la restaurant la prânz. La noi, oamenii își cumpără din week-end și își aduc de acasă sandwich-uri sau mâncare. De aceea, posibilitatea pe care am reușit să o obținem prin modificarea legii de a transfera bonurile de masă pe carduri și de a se putea plăti oricât constituie pași înainte pentru comportamentul de cumpărare al persoanelor care au acest beneficiu din partea angajatorilor. Nu în ultimul rând, prin modificarea acestei legi, am reușit să creștem concurența pe această zonă, pentru că pe lângă companiile care ofereau aceste tichete de masă în mod tradițional, în momentul de față, băncilor li se dă posibilitatea să intre pe această piață. Costurile comercianților sau angajatorilor vor scădea semnificativ. Aceasta este o inițiativă care a durat foarte mulți ani și ne bucurăm că a ajuns la sfârșit, iar în al doilea trimestru sperăm să vedem primele carduri de masă Visa lansate de către băncile din România”, susține Cătălin Crețu.
”Sperăm să reușim introducerea plăților mobile pe scară largă chiar în acest an”
I-am cerut părerea oficialului Visa despre nivelul costurilor percepute de băncile din România pentru emiterea, admnistrarea și utilizarea cardurilor. ”Cred că plaja de dobânzi și comisioane este destul de largă. Se observă, din ce în ce mai mult, o scădere a costurilor către zero pentru produsele simple, însă pentru produsele mai sofisticate, unde există niște costuri de achiziție și pentru bănci, se solicită niște prețuri mai mari”, subliniază Cătălin Crețu.
Totodată, domnia sa avertizează asupra faptului că este posibil ca din acest an unele bănci să apeleze la o altă grilă de prețuri. ”Nu știu ce se întâmpla anul acesta, având în vedere limitarea valorii comisioanelor interbancare la 0,2% din valoarea tranzacției, în cazul cardurilor de debit, și 0,3% pentru cardurile de credit din decembrie 2015. Măsura, care va aduce o economie majoră pentru comercianți la nivel european estimată la 7 miliarde de euro, generează pentru bănci o scădere dramatică a unei surse de venit foarte importantă. În condițiile acestea, având în vedere că mai ales pentru cardurile de debit aceasta era principala sursă de venit, va fi din ce în ce mai greu pentru băncile mici și mijlocii să suporte costuri zero. Este un an de test pentru a vedea cum se repliază băncile având în vedere scăderile dramatice de venituri”, declară managerul Visa.
De asemenea, din punctul său de vedere, băncile vor avea și o altă provocare reprezentată de intrarea pe segmentul plăților a giganților Apple Pay, Samsung Pay sau Google Pay. ”Noua lume este foarte dinamică și este foarte interesant ceea ce va urma. Această nouă dinamică va cuprinde cu siguranță și piața românească”, spune Cătălin Crețu.
În acest sens, domnia sa își exprimă speranța că în acest an vom asista la răspândirea plăților mobile în România. ”Se discută tot mai mult de introducerea plăților mobile pe scară largă, am avut deja programe pilot sau comerciale. Dacă în trecut tehnologiile erau mult mai greoaie, odată cu apariția sistemului cloud de stocare a datelor, se deschide o nouă perspectivă pentru plățile mobile și, mai ales, crește gradul de securitate. Pe acest fundament, discutăm cu mai multe bănci despre introducerea plăților mobile în România și sperăm să reușim acest lucru chiar în acest an”, precizează șeful Visa Europe.
L-am întrebat pe Cătălin Crețu dacă există posibilitatea dispariției efective a cardului din viața cotidiană. ”Avem multe proiecte de plăți mobile în Europa. Cardul poate să dispară, însă trecem la telefon, trecem la brățări, trecem la mașini care fac plățile pentru noi. Visa nu este o companie de carduri de plastic, ci o companie de tehnologie a plăților. Practic, încercăm să facilităm aceste plăți cât mai mult posibil astfel încât să nu mai existe niciun efort la efectuarea plăţii”, anticipează specialistul.
Are trei carduri, un câine maidanez luat din fața Băncii Naționale și îi place sportul
Cătălin Crețu îmi dezvăluie, la rugămintea mea, că deține trei carduri, unul de debit, unul de credit și unul de companie. Ultima plată cu cardul a efectuat-o cu o zi în urmă (n.r. – ne-am întâlnit dimineața, la ora 10.00), pentru un sandwich care a costat în jur de 10 lei. A stat un pic să-și amintească care a fost ultima plată cash facută, după care mi-a spus că aceasta a fost reprezentată de bacșișul oferit la restaurant.
Așa cum singur subliniază, parcursul profesional a fost unul destul de sinuos, cu multe intersecții. ”Nu am avut un mentor, am avut oameni providențiali care la momentul potrivit mi-au zis lucrurile potrivite. Am pornit de la Politehnica din București, am lucrat la o organizația internațională pentru migrație, unde am făcut și transporturi de migranți, după care am intrat la Master în Europa, iar apoi în Statele Unite ale Americii la Columbia University. Am trăit experiența educației în Statele Unite, experiență destul de dură atunci când nu ai bani și când depinzi de bursa mică pe care o poți câștiga. Nimic nu a venit ușor, deși aparent se poate crede că lucrurile au fost destul de spectaculoase. Dar, în timp ce eram în anii terminali de doctorat am început să lucrez la HSBC, unde am făcut niște proiecte foarte interesante și am avut o discuție parcă din filme cu un membru din conducere care mi-a zis «Ce vrei tu să faci cu viața ta, că noi vrem să te ținem aici?». Am trecut apoi prin niște proiecte interesante, după care m-am întors în țară unde am luat acest job, care este unul extraordinar de interesant, pentru că mă solicită pe mai multe planuri”, descrie Cătălin Crețu evoluția sa profesională.
”Altfel, îmi place să fac sport, să alerg, să joc tenis. Am reușit să intru într-un ritm în care fac sport de șase ori pe săptămână, cu prețul trezitului foarte devreme. Mai este și plimbarea cu câinele pe care o fac înainte de sport. Am un câine maidanez, pe nume Zighi, pe care l-am ridicat de vizavi de Banca Națională, este ca şi cum ar fi din domeniu. Avem ritualurile noastre zilnice. Îmi place să merg la film, îmi plac poveștile și muzica”, mai spune Cătălin Crețu.
Totodată, directorul general al Visa Europe pentru România, Croația, Slovenia și Malta evidențiază că îi place să lucreze cu oamenii foarte mult. ”Sunt un tip căruia îi place să relaționeze, care ia deciziile din discuții. Nu închid ușa și ies cu decizia care trebuie luată. Îmi vin cele mai bune idei discutând cu colegii”, conchide oficialul Visa Europe.
