Sectorul bancar din România intră într-o etapă în care provocările nu mai sunt legate doar de normalizarea dobânzilor, ci și de contextul macroeconomic intern și de adaptarea modelului de business. Potrivit celei de-a 18-a ediții a studiului European Retail Banking Radar, realizat de Kearney, băncile locale vor trebui să gestioneze simultan consolidarea fiscală, creșterea economică modestă, inflația peste media Uniunii Europene, presiunile asupra costului finanțării externe și continuarea procesului de consolidare a pieței bancare.
Pentru băncile din România provocările sunt ample
Autorii studiului arată că Europa intră într-o etapă de normalizare după perioada excepțională din 2023-2025, însă pentru România provocările sunt mai ample. În analiza dedicată pieței locale, Kearney identifică patru direcții strategice care vor influența evoluția sectorului bancar în următorii ani.
Reziliența profitabilității devine o prioritate
Prima direcție evidențiată de studiu vizează protejarea profitabilității într-un context economic mai puțin favorabil.
Potrivit Kearney, perioada 2027-2028 va fi caracterizată într-o măsură mai mare de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere.
„Pentru multe bănci, perioada 2027-2028 va fi definită mai degrabă de disciplina costurilor, managementul riscului, optimizarea capitalului, colectarea creanțelor, repricing și retenția clienților decât de strategii agresive de creștere.”
În acest context, autorii studiului apreciază că tranzacțiile de consolidare capătă o importanță suplimentară.
„Tranzacțiile de tip M&A nu sunt doar instrumente de creștere, ci și modalități de absorbție a costurilor fixe, obținere a economiilor de scară și valorificare mai eficientă a investițiilor în tehnologie și digitalizare.”
Analiza vine într-un moment în care piața bancară românească traversează un nou val de consolidare, după integrarea OTP Bank în Banca Transilvania și fuziunea UniCredit Bank cu Alpha Bank România.
Creditarea și relația cu clientul, următoarele motoare de creștere
O altă concluzie a studiului este că băncile vor trebui să își orienteze tot mai mult strategiile către dezvoltarea relației cu clientul și creșterea volumelor de business. Kearney consideră că accentul se mută de la avantajele generate de dobânzile ridicate către creditarea sustenabilă și dezvoltarea serviciilor bancare cu valoare adăugată.
„Băncile trebuie să accelereze creditarea sănătoasă, în special pe segmentele creditelor ipotecare, creditelor de consum garantate și IMM-urilor, prin digitalizarea proceselor de underwriting și aplicarea unui pricing diferențiat la nivel de client.”
Autorii studiului remarcă faptul că România dispune deja de premise favorabile pentru această evoluție. „România dispune de o bază solidă de depozite, un număr mare de clienți și un nivel ridicat de adopție a plăților cu cardul, însă nu reușește să transforme suficient aceste atuuri în creșterea creditării, a investițiilor, a asigurărilor și a utilizării recurente a serviciilor bancare.”
Digitalizarea trebuie să depășească relația cu clientul
Raportul atrage atenția că investițiile în digitalizare trebuie extinse dincolo de aplicațiile și serviciile destinate clienților.
În prezent, raportul cost-venit (CIR) al băncilor din România este de aproximativ 59%, comparativ cu circa 54% la nivel european, ceea ce indică, potrivit studiului, existența unui potențial suplimentar de eficientizare a modelului operațional.
„Digitalizarea s-a concentrat adesea pe front-end, și nu pe transformarea end-to-end a modelului operațional.”
Autorii consideră că simplificarea proceselor operaționale, modernizarea sistemelor IT și utilizarea inteligenței artificiale pot contribui la reducerea costurilor și la creșterea productivității. De de aici și concluzia: „Inteligența artificială poate face aici diferența.”
Veniturile din comisioane vor avea un rol tot mai important
Pe măsură ce dobânzile se normalizează, studiul estimează că veniturile din taxe și comisioane vor deveni o componentă tot mai importantă a profitabilității băncilor.
Plățile, administrarea averii (wealth management), bancassurance, serviciile bazate pe abonamente și ecosistemele dedicate comercianților sunt identificate printre domeniile cu cel mai mare potențial de dezvoltare.
Potrivit raportului, multe instituții financiare au valorificat contextul favorabil creat de dobânzile ridicate, însă transformarea structurală a modelului de business rămâne o etapă aflată încă în desfășurare.
„Adopția digitală a crescut, dar monetizarea acesteia a rămas limitată. În multe cazuri, rețelele și procesele operaționale au rămas prea complexe, oferta de produse generatoare de fee income nu s-a dezvoltat suficient, iar modelul de business a rămas orientat mai degrabă spre prudență decât spre extinderea rolului băncii ca platformă de intermediere financiară.”
Context european: diferențele dintre piețele bancare se accentuează
Raportul arată că fostele piețe vulnerabile din sudul Europei se numără astăzi printre cele mai performante sisteme bancare europene. Din 2020 până în prezent, profitabilitatea per client a crescut cu 715% în Europa de Sud, comparativ cu 247% în Europa de Est, 98% în Europa de Vest și 52% în țările nordice și Elveția.
În același timp, Portugalia conduce clasamentul eficienței operaționale, cu un raport cost-venit de 32%, urmată de Spania, cu 37%, în timp ce Franța înregistrează cel mai ridicat nivel din Europa, de 67%.
Europa de Est, din care face parte și România, înregistrează, la rândul său, o evoluție puternică. Profitul mediu per client aproape s-a triplat în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 150 de euro, ceea ce corespunde unei creșteri de 247%.
Analiza Kearney arată și că fiecare reducere cu 10 puncte de bază a ratelor dobânzilor diminuează veniturile băncilor din Uniunea Europeană cu aproximativ 26 de miliarde de euro, ceea ce explică accentul tot mai mare pus pe eficientizare și diversificarea surselor de venit.
Graficul de mai jos mai arată și că numărul de clienți a crescut mult mai lent decât profiturile în toate regiunile europene. De exemplu, în Europa de Est baza de clienți s-a extins cu doar 12%, în timp ce profitul per client a avansat cu 247%, ceea ce sugerează că performanța băncilor a fost determinată în principal de creșterea veniturilor și de îmbunătățirea eficienței, nu de atragerea unui număr semnificativ mai mare de clienți.
Florian Teleabă, Partner Financial Institutions, Kearney:
„Băncile de retail din România au valorificat cu succes beneficiile generate de perioada dobânzilor ridicate. Următoarea provocare și, totodată, următoarea sursă de creare a valorii este transformarea acestui avantaj într-o creștere sustenabilă, bazată pe relația cu clientul, diversificarea surselor de venit și îmbunătățirea productivității, nu doar pe extinderea bilanțului.
Nu cred că principala preocupare a consiliilor de administrație și a directorilor generali ai băncilor este că nu vor mai crește cu 8%. Cred că miza este să intre într-un mediu economic mai dificil fără ca băncile să fi rezolvat pe deplin provocările legate de eficiență, monetizarea bazei de clienți și managementul riscului.”
