Recent, numeroși specialiști în epidemiologie conturează așteptări cu privire la diminuarea în viitorul apropiat, poate chiar în decursul acestui an, a intensității amenințării pe care virusul SARS-Cov2 o reprezintă pentru sănătatea oamenilor și pentru funcționarea sistemelor medicale. Sperăm cu toții ca ele să devină realitate. Din păcate, nu putem avea aceleași așteptări și în privința efectelor negative ale transformărilor induse de pandemie la nivel economic. Acestea vor persista probabil încă o perioadă de timp, atât la nivel mondial, cât și în cazul României, mai ales că ele au agravat dezechilibre pre-existente.
Guvernele și mediul de afaceri se confruntă cu o lume care a fost schimbată radical de COVID-19, iar redresarea va fi probabil marcată de dificultăți economice, dar și de inovație și adaptare la noile cerințe ale societății. Pentru România, este prioritar să identificăm industriile așa numite campioane la nivel național, care trebuie sprijinite și încurajate prin masuri dedicate, lucru care ar putea stimula inovația și dezvoltarea sectorului privat prin adaptare la noile condiții. O serie de demersuri din ultimii ani ale Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială subliniază importanța firmelor/industriilor campioane (de exemplu, în domeniul agro-industrial sau al finanțărilor verzi) pentru ameliorarea unor dezechilibre structurale de importanță, inclusiv pentru stabilitatea macro-financiară a țării.
Sprijinul acordat întreprinderilor mici și mijlocii, care au fost puternic afectate de pandemie, reprezintă, de asemenea, un punct important pentru a se putea cataliza redresarea economică. Drumul către redresare are aceleași repere cunoscute, amintind ca fiind importante în momentul actual măsurile pentru creșterea veniturilor la nivel bugetar și pentru optimizarea cheltuielilor publice, încurajarea inovației și a dezvoltării noilor afaceri, sprijinirea pregătirii continue a forței de muncă și sprijinirea creșterii rezilienței economiei locale în fața rupturii lanțurilor de aprovizionare prin dezvoltarea producției de proximitate.
Problema preocupantă a inflației, vizibilă în foarte multe dintre economiile lumii, atât dezvoltate cât și emergente, este în parte amplificată de dezechilibrele pe care efectele directe și indirecte ale pandemiei le-au produs, atât pe partea cererii, cât și a ofertei de bunuri și servicii. Desigur că există și alte cauze, precum și elemente specifice fiecărei economii care fac ca amplitudinea și combinația dintre factorii cu influență tranzitorie și respectiv persistentă să fie diferite de la o monedă la alta.
Această situație de criză economică complexă, în care atât cererea cât și oferta sunt afectate, are numeroase alte efecte negative, iar pentru depășirea lor și fructificarea oportunităților de transformare și creștere a robusteții avem nevoie de coordonarea tuturor politicilor publice.
Din păcate, în ultimii doi ani în care lumea întreagă a fost concentrată în principal pe contracararea proliferării virusului, o serie de probleme globale s-au acutizat și rivalizează pentru a ocupa primele locuri în agenda preocupărilor și a riscurilor la nivel planetar.
Mă refer aici nu doar la problema climatică și la accentuarea caracterului limitat al resurselor naturale strategice, ce sunt desigur în gândul tuturor, dar și la explozia decalajului de dezvoltare și prosperitate între țări și în interiorul țărilor, la nivel regional și între oameni.
Creșterea inegalității, șubrezirea și subțierea clasei de mijloc, precum și amplificarea numărului de oameni aflați în sărăcie reprezintă tendințe nefaste care s-au accelerat și a căror combatere cred că trebuie să ne preocupe în aceeași măsură în care ne preocupă orientarea către o economie ce nu trebuie să mai degradeze mediul natural.
Din punctul meu de vedere, aceste două mari provocări nu sunt pentru noi românii niște simple teme de dezbatere intelectuală cu privire la lucruri care li se întâmplă altora, ci realități din mijlocul nostru pe care trebuie să le adresăm cu toată seriozitatea și priceperea noastră de acum înainte. Toate aceste teme și multe altele conexate necesită acțiuni atent dozate și o bună coordonare între politicile economice.
Soluția pentru atingerea obiectivelor României de redresare, dezvoltare și creștere a rezilienței, precum și pentru a potența rolul economic pe care îl avem deja în cadrul Uniunii Europene este să acționăm cu fermitate astăzi, pentru a transforma în realitate programele asumate în prezent, așa cum este cazul Planului Național de Redresare și Reziliență, dar și al Planului Național de adoptare a monedei euro, care este, în opinia mea, la fel de important. În același timp însă, soluția implică și ajustarea în dinamică a acțiunii instrumentelor specifice obiectivelor politicilor menționate, pentru că ne confruntăm în continuare cu multă incertitudine, iar decidenții de politici sunt obligați la un balans permanent.
De aceea, dialogul între cercetători și dezbaterea pe teme economice cu participarea specialiștilor și a tuturor părților implicate, fără constrângeri ideologice, trebuie să se mențină la un nivel ridicat și în viitor. Trebuie să continuăm dezbaterile libere de idei pentru a explora tendințele și soluțiile necesare, dar mai ales pentru a contribui la menținerea pe agenda economică și socială a unor teme strategice de importanță vitală pentru viitorul țării și pentru creșterea rolului ei în Uniunea Europeană, dincolo de orice ciclu electoral sau de turbulențele pe care le aduc evoluțiile din prezent.
Autor: Leonardo Badea, viceguvernator BNR
