În cadrul şedinţei, Consiliul de administraţie a discutat și adoptat decizia de politică monetară, pe baza datelor şi analizelor privind evoluţiile macroeconomice, financiare și monetare curente şi de perspectivă prezentate de direcţiile de specialitate și a altor informații interne și externe disponibile.
În debutul discuțiilor, membrii Consiliului s-au referit la evoluția recentă a inflației. S-a arătat că rata anuală a inflaţiei a coborât în noiembrie la -0,67 la sută, uşor sub nivelul prognozat, după ce în luna precedentă crescuse, în linie cu previziunile, la -0,43 la sută, de la -0,57 la sută, în septembrie. S-a observat că scăderea poate fi atribuită integral factorilor de natura ofertei, cele mai importante contribuții aparţinând declinului dinamicii anuale a preţului produselor din tutun şi reducerii tarifelor poliţelor RCA.
Membrii Consiliului au remarcat că aceasta din urmă afectează tranzitoriu și componenta de bază a inflației, fiind principala cauză a scăderii ratei anuale a inflației CORE2 ajustat ușor sub nivelul lunii septembrie, implicit sub cel anticipat, în condiţiile în care presiunile inflaționiste ale cererii agregate se prezumă a fi rămas constante în trimestrul III, iar cursul de schimb al leului a consemnat o relativă creștere în trimestrul IV.
În discuțiile referitoare la activitatea economică recentă, membrii Consiliului au evidențiat decelerarea mai pronunțată decât cea previzionată a creșterii economice în trimestrul III – a cărei dinamică anuală s-a redus la 4,4 la sută, de la 6 la sută în trimestrul II -, implicând o probabilă întrerupere a creșterii excedentului de cerere agregată în acest interval, contrar previziunilor. S-a observat că ambele componente majore ale cererii interne au contribuit la încetinirea de ritm a activităţii economice, evoluția investiţiilor corelându-se cu restrângerea lucrărilor de construcții în sectorul public, ulterior puternicei dinamizări din trimestrul II.
Un aspect relevant în acest context s-a considerat a fi reducerea considerabilă a aportului negativ al exportului net la dinamica anuală a PIB, pe fondul unei scăderi mult mai ample a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii. Unii membri ai Consiliului au remarcat că balanța bunurilor și-a atenuat în trimestrul III viteza de deteriorare comparativ cu prima jumătate a anului, iar deficitul ei a continuat să fie în mare parte compensat de surplusul de pe segmentul serviciilor.
S-a observat că, din perspectiva formării PIB, decelerarea creșterii economice s-a datorat tuturor ramurilor majore ale economiei, precum și impozitelor nete pe produs, dar și faptul că serviciile au redevenit cel mai dinamic sector în trimestrul III, continuând să dețină cea mai mare contribuție la dinamica anuală a PIB.
Unii membri ai Consiliului au arătat că deși creșterea economică din anii 2015 și 2016 a fost relativ înaltă și determinată preponderent de consum, aceasta nu a condus la o creștere îngrijorătoare a deficitului de cont curent. O explicație în acest sens s-a referit la faptul că în structură, creșterea cererii interne a fost acoperită parțial din producția internă.
Membrii Consiliului au remarcat că efectivul salariaților din economie a continuat să se mărească în ritmul relativ robust înregistrat în trimestrul anterior, iar rata șomajului s-a redus cu încă 0,2 puncte procentuale, atingând un nou minim post-criză. Totodată, au fost menționate rezultatele unor recente sondaje de specialitate indicând creșteri semnificative ale intențiilor de angajare în primul trimestru al anului 2017. În acest context, membrii Consiliului s-au arătat preocupați de accentuarea tendinței de tensionare a pieței muncii sub influenţa factorilor ciclici, amplificată de rigidităţile ei structurale. S-a observat că dinamica anuală a câștigului salarial mediu net pe economie a cunoscut doar o foarte ușoară temperare în intervalul septembrie-octombrie, rămânând la valori de două cifre, iar ritmul anual de creștere a costurilor salariale unitare din industrie s-a reaccelerat în octombrie, după relativa încetinire consemnată în precedentele două luni.
În ceea ce priveşte condiţiile monetare reale, membrii Consiliului au apreciat că acestea și-au păstrat caracterul stimulativ în trimestrul IV, în condițiile continuării scăderii ratelor dobânzilor la creditele noi și la depozitele noi la termen, precum și ale plasării raportului leu/euro și al cursului leu/USD la valori relativ mai înalte – exercitând efecte în dublu sens, dar de intensități variabile, asupra dinamicii activității economice.
În acest context, membrii Consiliului au remarcat că, în primele două luni ale trimestrului IV, creditul acordat sectorului privat a continuat să crească, de astă dată în principal pe seama creditului acordat societăților nefinanciare. Totodată, s-a arătat că, pe fondul creșterii creditului în lei și al declinului celui în valută, ponderea în total a primei componente a continuat să urce, până la 56,9 la sută în noiembrie – evoluție de natură să certifice îmbunătățirea transmisiei politicii monetare și să contribuie la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare și, în general, la creșterea robusteții economiei.
În cadrul discuției privind evoluția viitoare a inflației, membrii Consiliului au remarcat că actuala proiecție pe termen scurt reconfirmă perspectiva revenirii ratei anuale a inflației în teritoriul pozitiv în trimestrul I 2017, simultan cu reluarea creșterii ei, pe fondul epuizării impactului tranzitoriu al reducerii la 20 la sută a cotei standard a TVA și al manifestării presiunilor inflaționiste ale cererii agregate și ale costurilor unitare salariale. Palierul pe care aceasta este așteptată să se poziționeze este totuși inferior celui evidențiat în cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din noiembrie 2016, în condițiile nemodificării dimensiunii prognozate a efectelor exercitate începând cu 1 ianuarie 2017 de noua tăiere a cotei standard a TVA și de eliminarea supraaccizei la carburanți. S-a menționat că cea mai recentă prognoză pe termen mediu anticipează reintrarea ratei anuale a inflației în interiorul intervalului de variație al țintei staționare la mijlocul anului 2017 și urcarea ei în jumătatea superioară a acestuia începând cu primul trimestru al anului 2018.
S-a observat că toate componentele exogene ale IPC, cu excepția prețului combustibililor, contribuie la revizuirea în sens descendent a prognozei pe termen scurt a inflației, dinamicile lor mai joase reflectând inclusiv măsura de reducere la 1 ianuarie 2017 a tarifului pentru energia electrică, anunțată spre finalul anului trecut. În același timp, s-a remarcat că un aport important aparține inflației de bază, a cărei perspectivă cunoaște o semnificativă ajustare descendentă pe orizontul apropiat de timp, doar parțial atribuibilă acțiunii factorilor fundamentali.
În acest context, membrii Consiliului au arătat că noua proiecție pe termen scurt indică o ușoară accelerare a creșterii în termeni trimestriali a PIB în trimestrul IV 2016, inclusiv în raport cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, urmată de o oarecare încetinire, implicând, în condițiile unei decelerări mai pronunțate decât cea anticipată a creșterii economice în trimestrul III 2016, o expansiune relativ mai lentă a gap-ului pozitiv al PIB și a presiunilor sale inflaționiste pe orizontul scurt de timp. S-a remarcat că evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată, incluzând-o pe cea a deficitului bugetului general consolidat, sugerează contribuții importante la creșterea economică din trimestrul IV atât din partea cererii de consum, cât și din partea investițiilor.
Evaluarea făcută de membrii Consiliului a evidențiat însă și prevalența riscurilor în sens ascendent la adresa prognozei pe termen scurt, legate de evoluțiile postelectorale, cu implicații asupra perspectivei mai îndepărtate a inflației. S-a apreciat că riscurile la adresa perspectivei inflației ar putea fi amplificate pe termen mediu de eventuala trenare în continuare a realizării investițiilor publice și a reformelor structurale, de natură să afecteze potențialul de creștere a economiei româneşti, și să conducă, în asociere cu stimularea prioritară a consumului, la o mai amplă deschidere în perspectivă a gap-ului pozitiv al PIB, dar și a deficitului de cont curent.
Unii membri ai Consiliului au semnalat totodată o relativă ameliorare recentă a balanței riscurilor la adresa creșterii economice din zona euro/UE, cel puțin parțial atribuibilă deciziilor adoptate de BCE și Banca Angliei, precum și deprecierii suferite de euro și de lira sterlină. S-au făcut referiri și la recenta evoluție mai favorabilă a economiei Chinei și la uşoara îmbunătăţire a perspectivei economiilor emergente, mai ales a celor exportatoare de materii prime, pe fondul reluării creșterii cererii și/sau a cotațiilor internaționale ale acestora, potențată de anticipatul stimul fiscal al SUA. Pe de altă parte, s-a subliniat că există mari incertitudini de ordin politic în UE, care pot afecta mersul economiilor.
A fost menționat, de asemenea, riscul începerii manifestării efectelor inflaționiste indirecte ale tendinței de creştere a prețurilor internaționale ale materiilor prime energetice, mai ales pe fondul costurilor salariale ridicate, un posibil indiciu fiind considerat trendul ascendent al dinamicii prețurilor producției industriale pe piața internă; au fost evidențiate și incertitudinile legate de evoluția viitoare a prețului internațional al petrolului – inclusiv în contextul deciziei adoptate în mod coordonat de statele membre OPEC și unele state nemembre ale organizației de a reduce producția în prima jumătate a anului curent.
Membrii Consiliului au remarcat însă și persistența unor riscuri în sens descendent la adresa creșterii economice a zonei euro, date fiind incertitudinile asociate calendarului electoral al anului și negocierilor pentru Brexit, precum și problemele sistemului bancar european, apreciindu-se că, din perspectiva evoluțiilor interne, acestea sunt mai relevante pe orizontul mediu de timp.
S-a exprimat, de asemenea, preocuparea pentru ritmul potențial al absorbției fondurilor europene aferente noului cadru financiar multianual, inducând la rândul său riscuri în sens descendent la adresa perspectivei creșterii economice pe plan intern. Totodată, s-a apreciat unanim că perspectiva politicii fiscale și a celei de venituri rămâne incertă până la cunoașterea caracteristicilor execuției bugetare aferente anului 2016, dar mai ales a construcției bugetului public pentru anul 2017, care să jaloneze conduita viitoare a acestor politici; unii membri ai Consiliului au reiterat în acest context cerințele Pactului de Stabilitate și Creștere și angajamentele României privind respectarea lor, precum și alte prevederi legale interne, considerate reale constrângeri la adresa unei mai accentuate relaxări a politicii fiscale. Totodată, s-a evocat declarația ministrului de finanțe potrivit căreia nu va fi depășit pragul de 3% pentru deficitul bugetului consolidat în 2017.
În aprecierea membrilor Consiliului, contextul analizat justifică menținerea conduitei actuale a politicii monetare, în vederea asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Astfel, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută; totodată Consiliul de administrație a decis în unanimitate menținerea la +/- 1,50 puncte procentuale a coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilitățile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar, precum şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.
Membri ai Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României prezenți la ședință: Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Naţionale a României; Florin Georgescu, vicepreşedinte al Consiliului de administraţie și prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administraţie și viceguvernator al Băncii Naţionale a României; Marin Dinu, membru al Consiliului de administraţie; Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administraţie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administraţie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administraţie.
