Aderarea la zona euro nu este un panaceu, nu rezolvă automat problemele unei economii, ba poate chiar să le agraveze, a afirmat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului de fundamentare a Planului Naţional de adoptare a monedei euro.
„Trebuie să fim conştienţi cu toţii că aderarea la zona euro nu este un panaceu, nu rezolvă automat problemele unei economii, ba poate chiar să le agraveze, ci este o etapă a procesului de convergenţă, iar pentru derularea adecvată a acestuia sunt extrem de importante coerenţa şi sustenabilitatea politicilor economice”, a avertizat guvernatorul BNR prezent la Academia Română.
Acesta a recomandat o abordare sustenabilă a atingerii convergenţei reale a economiei româneşti în detrimentul grabei.
„Sporirea rezilienţei economiei româneşti şi a potenţialului ei de creştere sunt evoluţii benefice şi în sine, nu doar din perspectiva adoptării monedei unice. Pentru dezvoltarea adecvată şi armonioasă pe termen mediu şi lung, România are oricum nevoie de progrese substanţiale în planul asigurării robusteţii economiei naţionale. Acestea nu trebuie în nici un caz tratate ca sacrificii făcute pentru a promova examenul de aderare la zona euro. Pe calea pentru o convergenţă lină şi sustenabilă, un principiu călăuzitor important este de a evita înscrierea pe o traiectorie divergentă, cu alte cuvinte de a nu rătăci drumul, de a o apuca pe o altă cale decât cea care duce spre zona euro. În bătălia pentru convergenţă, trebuie să fim atenţi să evităm divergenţa. Dictonul latin ‘Festina Lente’ se aplică şi în acest caz. A ne grăbi încet pe calea convergenţei înseamnă să o parcurgem într-o cadenţă sustenabilă pe termen mediu şi lung. Din această perspectivă, aş aborda problematica privitoare la convergenţă nu ca pe o cursă în care cel mai rapid primul este şi cel mai potrivit, ci ca pe un proces complex, care oferă concurentului care îşi dozează bine efortul, un maratonist mult mai degrabă decât un sprinter, posibilitatea de a profita de majoritatea beneficiilor potenţiale, evitând în acelaşi timp asumarea unor riscuri excesive”, a declarat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a apreciat că data-ţintă pentru adoptarea euro rămâne un subiect deschis discuţiilor.
„În urma activităţii Comisiei avem două documente extrem de importante pentru derularea adecvată a procesului de trecere la euro, precum şi o dată-ţintă, care este rezonabilă şi realizabilă, dar pe marginea căreia se mai poate discuta, în funcţie de evoluţiile complete din perioada următoare. Indiferent de progresele realizate deja, sau care vor fi consemnate în economia românească în perioada următoare, trebuie urmărit şi ce se întâmplă în Europa, şi în special ce se întâmplă în zona euro, care trece printr-un proces de ameliorare – poate nu e cuvântul cel mai bun – şi de consolidare a cadrului de guvernanţă”, a afirmat Mugur Isărescu.
Acesta a amintit că statele cu economii de mari dimensiuni din Europa de Est tratează cu prudenţă şi reticenţă subiectul aderării la moneda euro.
„Se impune să privim şi către abordarea altor ţări din zona noastră estică şi central europeană, care se află pe un drum similar. Trebuie remarcat că până în prezent au intrat în zona euro mai degrabă ţările cu economii de dimensiuni reduse, în timp ce economiile mai mari, precum Ungaria, Cehia şi Polonia, tind să trateze acest proces cu prudenţă sporită, ba chiar cu reticenţă în cadrul stabilirii nivelului optim de convergenţă reală la momentul adoptării euro”, a afirmat guvernatorul BNR.
Acesta a avertizat că statele din zona euro nu şi-au îmbunătăţit convergenţa după adoptarea monedei comune.
„Este important să se sublinieze importanţa ajungerii la un anumit grad minim de convergenţă reală înainte de adoptarea euro, în condiţiile în care, spre deosebire de Uniunea Europeană, zona euro s-a dovedit a nu fi un club de convergenţă. Membrii săi actuali nu şi-au îmbunătăţit neapărat nivelul de convergenţă reală după adoptarea euro. Nu trebuie să ignorăm nici problematica disparităţilor regionale: în timp ce convergenţa reală a României a avansat substanţial, decalajele dintre zonele sale de dezvoltare au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp. S-a întâmplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergenţă reală, care au condus la apariţia unor poli de competitivitate regională, o dată cu cronicizarea unor zone de sărăcie. O adoptare cu succes a monedei unice reclamă acţiuni concrete şi eficiente în sensul ameliorării acestei situaţii”, a apreciat Mugur Isărescu.
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, la începutul acestei luni, că România are un plan foarte bine stabilit în privinţa trecerii la moneda euro, iar obiectivul rămâne clar anul 2024.
