Mugur Isărescu a remarcat influenţa asupra inflaţiei a noii taxe din sectorul telecomunicaţiilor, alături de noul indice IRCC. Guvernatorul BNR a spus că „noul indice IRCC nu este corelat cu perspectiva de inflaţie”.
Indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor – IRCC- nu este corelat cu perspectiva de inflaţie, însă ROBOR-ul era mai apropiat de această perspectivă, a declarat Mugur Isărescu, într-un breafing de presă.
Isărescu- Noul indice IRCC, risc de inflație
„Cei de la politică monetară de la noi, ca să dau vina pe ei, că aici e o discuţie lungă, spun ‘domnule, priveşte prea mult în spate, nu înainte’ şi nu este corelat cu perspectiva de inflaţie, care deocamdată se uită. Ea, perspectiva, se uită. Se plimbă în jurul a 4% şi indicele este în spate. Deci, ROBOR-ul era mai apropiat de perspectivă. Deci, există un risc. Cam atât… Poate să stimuleze creditarea mai mult decât trebuie. S-ar putea. Am trecut-o la riscuri”, a afirmat Mugur Isărescu, întrebat despre felul în care noul indice IRCC poate influenţa inflaţia, potrivit Agerpres.
Însă, Mugur Isărescu a respins ideea unei inflaţii galopante în următoarea perioadă, la briefingul care a urmat şedinţei Consiliului de Administraţie.
„Inflaţie galopantă nu va fi în România, pentru că suntem şi noi aici. Această declaraţie este mai mult decât un angajament, este o subliniere a faptului că ţara are o bancă centrală…Dacă ar fi să spun ceva conform datelor pe care le avem noi din piaţă, s-ar putea să aveţi peste o săptămână o surpriză plăcută, adică inflaţia în luna iunie să coboare sub 4%”, a spus Isărescu.
„Cele mai recente evaluări relevă perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei deasupra intervalului ţintei pe orizontul scurt de timp, în condiţiile unor mici fluctuaţii, pe o traiectorie compatibilă cu cea evidenţiată în cea mai recentă prognoză pe termen mediu publicată în Raportul asupra inflaţiei din mai 2019.
Incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei continuă să fie legate de impactul setului de măsuri fiscale şi bugetare implementate în acest an, inclusiv al noului indice IRCC asupra creditării şi a mecanismului de transmisie a politicii monetare.
Incertitudini mari continuă să fie asociate conduitei viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, iar evoluţia deficitului de cont curent rămâne preocupantă. Importante sunt şi incertitudinile legate de ritmul creşterii economiei zonei euro şi a celei globale – inclusiv în contextul războiului comercial şi al Brexit -, de evoluţia preţului petrolului pe pieţele internaţionale. Deosebit de relevante au fost considerate perspectivele relaxării conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, arată comunicatul BNR.
În şedinţa de astăzi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu păstrarea controlului strict asupra lichidităţii de pe piaţa monetară.
Totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard).
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
