Raportul asupra stabilităţii financiare, lansat de BNR, vorbeşte despre două mari riscuri care ameninţă economia: cel provocat de creşterea rapidă a importurilor, alimentat de consum, şi riscul legislativ, după ce Guvernul şi Parlamentul au aprobat fără consultări şi fără studii acte normative cu impact major.
Riscul legislativ, pe locul secund
Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a BNR, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare, a declarat, miercuri, guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.
„Câteva cuvinte despre al doilea risc sistemic prezentat în Raport. E vorba de riscul legislativ, de instabilitate legislativă. Ordonanţa 114 din 2018, adoptată fără consultarea prealabilă a Băncii Naţionale, fără negocieri, discuţii, consultări cu industria bancară şi mai ales cu Banca Centrală Europeană, aşa cum cere Tratatul de funcţionare al Uniunii Europene, a reprezentat un risc sever la adresa stabilităţii financiare prin afectarea mecanismului de transmisie a politicii monetare şi prin impactul material semnificativ asupra sistemului bancar”, a declarat Mugur Isărescu.
El a precizat că BNR s-a implicat în modificarea acestei ordonanţe în cadrul Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială, cadrul legal pe care îl are România pentru discutarea acestor chestiuni. Banca a avut un mandat clar în trei puncte: să fie eliminată legătura dintre taxă şi ROBOR, să fie diminuat nivelul taxei şi să fie redusă baza de impozitare. Guvernatorul a spus că toate au urmărit diminuarea riscului sistemic, dar forma la care s-a ajuns prin Ordonanţa 19 din 2019 a marcat atingerea obiectivelor însă este o soluţie de avarie.
„Riscul legislativ ridicat rezultă şi noi menţionăm nu numai din faptul că Ordonanţa 114 a putut să apară aşa cum a apărut, peste noapte şi înaintea sărbătorilor de iarnă, dar şi din caracterul incert, impredictibil altor schimbări legislative din ultima vreme, din absenţa studiului de impact în toate cazurile şi din lipsa consultării cu părţile interesate. Seria de iniţiative legislative care au fost deja declarate neconstituţionale contribuie din plin la conturarea acestui risc pe care Raportul îl menţionează”, a declarat Mugur Isărescu.
El a menţionat că stabilitatea financiară reprezintă un bun public subliniat în permanenţă de Banca Naţională.
„Sper din toată inima să nu mai aud în spaţiul public vorbe de acestea „Banca Naţională ne sperie că se va prăbuşi o bancă”. Chiar asta vrem! Nu ştim ce înseamnă în orice ţară, chiar şi în ţări mari, precum Statele Unite, ce înseamnă o bancă prăbuşită? Să te joci în spaţiul public cu asemenea afirmaţii şi nu o dată, ci mod repetat, nu dovedeşte patriotism”, a mai spus Isărescu.
Potrivit Raportului BNR, principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice din România, iar soluţia constă în reducerea treptată a deficitului bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu (MTO), precum şi în accelerarea reformelor structurale, a declarat, miercuri, guvernatorul Mugur Isărescu, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.
„Principalul risc sistemic este legat de tensionarea echilibrelor macroeconomice din România. Este adevărat că economia României a arătat în perioada ce a urmat recentei crize financiare o creştere economică susţinută, mai ales după 2013. Astfel că rata medie de creştere economică din ultimii cinci ani se situează în jurul nivelului de 4,6%. Pentru a avea un reper în acest sens menţionez că media ratelor de creştere economică în Uniunea Europeană s-a situat în aceeaşi perioadă în jurul nivelului de 2,1%. Acest ritm de creştere impresionant pe care l-a consemnat economia României şi care a contribuit la diminuarea decalajului faţă de media Uniunii Europene a fost însă asociat cu creşterea importantă a consumului, în dauna investiţiilor. Mai ales în dauna investiţiilor publice”, a spus Mugur Isărescu, citat de Agerpres.
Guvernatorul BNR a afirmat că slaba corelare a majorării consumului şi deci a cererii interne agregate cu potenţialul economiei naţionale, acesta depinzând în mare măsură şi de investiţii, a făcut ca performanţa creşterii economice să fie legată, corelată nefericit, de o dinamică ridicată a importurilor, cu efecte negative asupra balanţei externe întrucât în mod permanent importurile s-au situat cu mult peste creşterea exporturilor. El a menţionat că şi exporturile crescut, nu este vorba despre o performanţă slabă a exporturilor, însă avem o „supraperformanţă a importurilor”.
Potrivit guvernatorului băncii centrale, cea mai importantă provocare economico-financiară căreia România trebuie să-i facă faţă în perioada următoare este deficitul extern, respectiv deficitul de cont curent, cu atât mai mult cu cât la nivel regional ţara reprezintă o excepţie în ceea ce priveşte evoluţia din ultimii ani a contului curent.
„Noi aici nu dorim câtuşi de puţin să facem profeţii negre. Câtuşi de puţin. Repet, nu facem profeţii şi nici nu cobim, dar este datoria noastră să arătăm acest lucru, cu atât mai mult cu cât a existat şi mai observăm această tendinţă să se arate numai lucrurile bune. Imaginea trebuie prezentată în totalitate şi cu ce e bun şi cu ceea ce este riscant. Noi vorbim de riscuri şi raportul este despre riscuri. Avem această hartă a riscurilor. E bine că avem creştere economică, dar hai să vedem cum o obţinem şi cum putem să o menţinem pentru că dacă continuăm cu această tendinţă mai devreme sau mai târziu trebuie să facem o corecţie şi orice corecţie costă şi nu e plăcută, e dureroasă”, a declarat Isărescu.
El a mai spus că Raportul încearcă să sugereze şi cum am putea rezolva problema dezechilibrului, fiind şi o invitaţie la dezbatere. Astfel, în accepţiunea BNR, reechilibrarea sustenabilă a situaţiei externe trebuie să conţină două componente esenţiale. Prima este de natură fiscală pentru a reduce treptat deficitul bugetar în direcţia atingerii Obiectivului pe Termen Mediu (MTO). A doua direcţie constă în accelerarea reformelor structurale de natură să sporească înzestrarea cu factori de producţie.
