„Vreți o economie mai puternică? Oferiți femeilor mai multe oportunități!”, este îndemnul directorului general al Fondului Monetar Internațional, Christine Lagarde, una dintre cele mai cunoscute și influente femei din industria financiară globală. Care este statutul femeilor și în ce fel se manifestă egalitatea de șanse în industria bancară locală, cum influențează reprezentantele sexului frumos performanța managementului bancar și ce opinii au doamnele despre provocările meseriei de bancher? Iată câteva întrebări care-și vor găsi răspunsuri în cadrul acestei analize.
„Aşa cum în filosofia şi medicina chineză este nevoie de yin şi yang, aşa şi în conducere avem nevoie de femei pentru a contrabalansa bărbaţii. Esenţial este echilibrul!”, sublinia Ágnes Nagy, membru al Consiliului de Administraţie a Băncii Naţionale a României, într-un discurs susţinut, în urmă cu câțiva ani, în fața unui auditoriul format preponderent din femei cu funcţii de top management din domeniul financiar-bancar. Cum se manifestă acest echilibru în industria bancară locală? Să vedem cifrele…
Dacă arunci o privire în comunitatea bancară autohtonă poți observa că, mai mult decât în orice alt domeniu din România, femeile reprezintă majoritatea covârșitoare. Doamne și domnișoare îmbină frumusețea naturală, farmecul feminin și cunoștințele universitare în toate agențiile bancare. Din cei aproape 54.000 de oameni care lucrează în industria bancară, circa 70% sunt femei.
Acest raport statistic nu este valabil însă și atunci când vine vorba despre funcțiile de top management. Revista BankingNews a analizat echipele care asigură conducerea executivă, a 29 de bănci comerciale din România. Cifrele privind distribuția după gen a funcțiilor de top management nu oferă o concluzie îmbucurătoare, din cele 133 de posturi, numai 33 fiind ocupate de femei, ceea ce înseamnă numai aproximativ 25% din total.
Primele zece bănci locale după nivelul activelor (Banca Transilvania, BCR, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, ING Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Garanti Bank și OTP Bank) numără 61 de poziții de top management, dintre care 14 revin doamnelor. În cadrul board-urilor a trei dintre aceste instituții de credit, respectiv BRD, Raiffeisen Bank și UniCredit Bank, care au în organigramă 19 posturi de conducere, nu regăsim nicio femeie. Spre comparație, din cele 12 locuri de la Banca Transilvania și BCR, 5 revin reprezentantelor sexului frumos. Și ING Bank (3), CEC Bank (2) sau Garanti Bank (2) au propulsat fiecare cel puțin două femei în managementul de top, în timp ce la Alpha Bank și OTP Bank există câte o doamnă pe funcție de conducere la nivel înalt.
Sistemul bancar din România este alcătuit și din 5 instituții de credit, în cadrul cărora femeile ocupă primele funcții de conducere (director general/președinte): Patria Bank – Daniela Elena Iliescu, Mioara Popescu – Idea::Bank, Ana Cernat – Alior Bank, Mariana Dimitrova Petkova – ProCredit Bank și Elena Cioana – Raiffeisen Banca pentru Locuințe. Un alt aspect care merită subliniat este faptul că singura echipă de conducere în care numărul femeilor este mai mare decât cel al bărbaților se află la Idea::Bank.
De ce au nevoie băncile de femei în board-urile de conducere?
Un răspuns interesant și în același timp savuros pentru această întrebare ar putea fi declarația lui Dan Pascariu (UniCredit Bank), unul dintre cei mai cunoscuți bancheri din România, care sublinia ”Un board fără femei e plictisitor!”.
Conform unui studiu OECD din 2011, amintit de Ágnes Nagy în discursul amintit mai sus, femeile în funcții de conducere sunt caracterizate prin rigoare în muncă, pot fi încărcate cu mai multe sarcini datorită capacității de a avea atenție divizată, au un simț al diplomației crescute, precum și caută mai mult consens și cooperare în procesul de luare a deciziilor.
Femeile sunt mai intuitive în rezolvarea problemelor, sunt caracterizate de flexibilitate și creativitate, au o inteligență emoțională mai mare decât omologii lor de sex masculin, astfel aduc mai multă toleranță pentru a clarifica problemele.
Gabriela Nistor, Director General Adjunct, Retail Banking, Banca Transilvania
Într-o echipă de conducere mixtă vezi orice problemă din mai multe perspective, discuți aducând mai multe argumente, mai multe opinii
”Nu cred în această „separare” care vine uneori în discuție. Cred că cineva ajunge sau nu într-o echipă de top management fiindcă este bun în ceea ce face, pentru că merită şi nu pentru a echilibra nişte proporții. Dar, dacă tot se potriveşte să fie o echipă mixtă, cred că acest lucru este benefic pentru orice companie. România, deşi o societate încă oarecum tradiționalistă, atunci când a venit vorba de femei la putere nu a dat înapoi, nu le-a descurajat în a-şi asuma roluri de conducere, iar dacă ne uitam în sistemul bancar românesc, de exemplu, vedem multe doamne care conduc unități ale multor bănci din România. La Banca Transilvania suntem într-adevar aparte deoarece din echipa noastră de executive management fac parte 3 femei, ceea ce aduce echilibru, diversitate de opinii. Într-o echipă mixtă vezi orice problemă din mai multe perspective, discuți aducând mai multe argumente, mai multe opinii. Iar diversitatea într-o echipă nu poate fi decât un ajutor.”
Luminița Runcan, Director General Adjunct, Chief Risk Officer, Banca Transilvania
Am văzut în ultimii ani din ce în ce mai multe colege accesând funcții de top management şi cred ca e un lucru bun pentru industria bancară
”În ciuda faptului că în industria bancară românească ponderea femeilor este covârşitoare, de 70%, în structurile de conducere ale instituțiilor bancare procentele par a fi inversate. Am văzut în ultimii ani din ce în ce mai multe colege accesând funcții de top management şi cred ca e un lucru bun pentru sistem, aducând mai mult echilibru, empatie, un mod diferit de a atinge obiectivele propuse. Tenace, perseverente şi foarte atente nu doar la aspectele tehnice ale afacerii, ci şi la aspectele umane, reuşesc acum în zone în care altă dată lipseau. Vom avea din ce în ce mai multe reuşite…”
Mihaela Nădăşan, Director General Adjunct, Instituții şi Piețe Financiare, Banca Transilvania
Sistemul bancar din România a fost mereu unul „progresist”, femeile fiind promovate şi recunoscute profesional dintotdeauna
”Dezvoltare, echilibrare, schimbare, consolidare, detalii sau priviri de ansamblu, obiectivitate şi subiectivitate, unitate şi diversitate sau, pe scurt, echipa Băncii Transilvania. Suntem un întreg în evoluție, cu emoții şi logică. Evoluăm pentru că ne interesează întregul. Sistemul bancar din România a fost mereu unul „progresist”, femeile fiind promovate şi recunoscute profesional dintotdeauna. Îmi aduc aminte o întâmplare de acum vreo 20 de ani, când, împreună cu colega mea, Luminița Runcan, astăzi şi ea parte din top managementul băncii, am primit vizita unor reprezentanți ai unei bănci din Italia, iar domnii respectivi tot aşteptau să vină „managerii” de la BT, le-a luat câteva minute să înțeleagă că noi eram… Astăzi „progresul” este normalitate, firescul de zi cu zi, femeile sunt de mult jumătatea care ține în echilibru întregul.”
Mihaela Popa, Vicepreședinte Comitetul de Direcție CEC Bank
Am constatat că femeile sunt cele care aduc la masa discuțiilor echilibru, constanță, răbdare și flexibilitate
”Deși bărbații sunt cei care domină în prezent mediul de business, inclusiv pe zona bancară, mă bucur să constat că numărul femeilor din top management este în continuă creștere. Potrivit unor studii de profil, procentul de leaderi feminini urmează a se apropia de 40%, până în anul 2020. Dincolo de procente, ceea ce contează cu adevărat sunt acele trăsături comportamentale feminine care aduc plusvaloare afacerii. În cei peste 30 de ani de activitate bancară, am constatat că femeile sunt cele care aduc la masa discuțiilor echilibru, constanță, răbdare și flexibilitate. Banking-ul nu este un domeniu ușor, dimpotrivă. Este un domeniu care implică foarte multă muncă și în care provocările nu contenesc să apară. În acest context, femeile știu mai bine să-i asculte pe cei din jurul lor, să manifeste dechidere față de ideile noi și să-și asume în mod constructiv eventualele eșecuri. Acesta este și motivul pentru care teoreticienii apreciază comportamentul feminin ca fiind baza leadership-ului transformațional, un stil vizionar, carismatic și inspirațional, atât de promovat în ultimii ani. În ceea ce mă privește, consider acest stil interactiv de leadership, care susține motivația și performanța echipei ca fiind esențial într-un mediu de business atât de competitiv cum este cel bancar”.
Daniela Iliescu, Director General Patria Bank
Cred că în România mai sunt etape de parcurs și eforturi de depus în direcția diversității
”La nivel global, prezența femeilor în poziții de top management este redusă, în pofida beneficiilor pe care studiile realizate le arată. De exemplu, un studiu McKinsey din 2018 (Closing the gap, Leadership perspectives on promoting women in financial services) a dezvăluit că în companiile unde diversitatea la nivelul echipei de management este întâlnită, există cu 21% mai multe șanse să fie depășite obiectivele de profitabilitate și cu 27% mai multe șanse să demonstreze că a fost adusă valoare adaugată. În România, sistemul bancar se bucură de un număr considerabil de femei angajate, deși pozițiile de top-management sunt predominant ocupate de bărbați. În Patria Bank și în grupul Patria, însă, doamnele sunt la putere. La finalul anului 2018, 70% dintre angajați erau doamne, în timp ce 61% din funcțiile de conducere erau ocupate de doamne. În prezent, atât Patria Credit cât și Patria Bank au câte o doamnă în poziția de CEO, deci din punct de vedere al diversității stăm destul de bine. Cred că în România mai sunt etape de parcurs și eforturi de depus în direcția diversității, cum ne situăm sub media europeană în ceea ce privește implicarea în management a femeilor, potrivit Eurostat. Mă bucur însă să citesc în presă exemple de afaceri de success conduse de doamne și, la nivel de sistem financiar, să vad colege în poziții de top management. Cu cât vor fi promovate mai mult modele de succes, cu atât mai multe doamne își vor asuma acest rol. E o chestiune de timp, doar!”
Mioara Popescu, Președinte Executiv Idea::Bank
Femeile trebuie să aibă mai multă încredere în ele, să câștige încrederea celorlați, să aibă curaj și îndrăzneală
“Capacitatea de a motiva echipe și de a inspira, abilităţile de comunicare şi mediere, profesionalismul, competența, etica, în opinia mea, nu au gen. Fără să fiu o feministă militantă, cu convingere spun că în mediile de business prezențele feminine aduc un plus de echilibru în procesul de decizie. Cum și de ce fac femeile acest lucru? Pentru că aduc cu ele emoție, profunzime, empatie, caracteristici maternale de altfel, dar și intuiție, răbdare și nervi de oțel câteodată. Toate acestea sunt benefice în oricare activitate umană, iar banking-ul din ultima perioadă a necesitat din plin astfel de însușiri. Performanța se obține perseverând, pas cu pas și este o construcție și un rezultat al unei munci susținute. Cred că în viitorul apropiat vom asista la o rescriere a hărților profesiilor și vom întâlni tot mai des femei în managementul de top al băncilor, așa cum vom vedea mai multe femei pilot de avion supersonic, dar și mai multe care lucrează în construcții. Toate acestea se vor întâmpla nu prentru că undeva se află o directivă care impune diversitate și cote de gen, ci pentru că societatea în ansamblul ei își rescrie topografia. Legislația nu poate decât să ajute trendul social dat de rapiditatea cu care circulă informația. În același timp, femeile trebuie să aibă mai multă încredere în ele, să câștige încrederea celorlați, să aibă curaj și îndrăzneală pentru a accepta provocările date de o poziție care implică responsabilitate majoră.”
Ce influență are asupra performanțelor băncilor prezența femeilor în structurile de conducere?
(Material realizat de BOGDAN CĂPRARU, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” Iași)
În ultimii ani există preocupări tot mai intense în ceea ce privește elementele de guvernanță corporativă în bănci, în special după criza financiară din 2007. O serie dintre aceste preocupări vizează optimizarea structurii board-urilor băncilor, astfel încât aceste instituții să fie cât mai performante. Astfel, o diversitate în ceea ce privește componența structurilor de conducere este considerată un element care ar îmbunătăți guvernanța corporativă a unei organizații financiare. Un board a cărui membrii au abilități cât mai diferite este unul de preferat.
În acest context, atât studiile din domeniul academic, cât și evoluțiile din piață au arătat că prezența persoanelor de gen feminin ar avea un impact semnificativ în ceea ce privește guvernanța corporativă, performanțele băncilor în cauza. Argumentele în acest sens vizează mai multe aspecte. Vom enumera în cele ce urmează o parte dintre acestea, cele mai importante, în mod rezumativ, pornind de la diverse studii.
Astfel, femeile din board au o înclinație mai mare către monitorizare și control, abordează și își pregătesc cu mai multă seriozitate întâlnirile de board, au abilități mai bune de comunicare interpersonală. Totodată, prezența femeilor în componența board-urilor generează o perspectivă unică ca stil de muncă, luând parte atunci când se iau decizii într-un mod mult mai participativ și orientat pe proces. De asemenea, facilitează o mai bună comunicare în cadrul comitetelor, pot fi mai conservatoare și cu aversiune față de risc. În procesul de decizie includ o orientare mai pronunțată către standardele etice. Într-o altă ordine de idei, din punct de vedere economic, în contextul în care prezența femeilor are influență asupra guvernanței corporative a băncilor, atunci ar putea influența valoarea de piață a instituției, precum și eficiența activității lor.
În cele ce urmează vă propun rezultatele unui studiu realizat împreună cu conf. dr. Alin Andrieș – Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, lect. dr. Simona Nistor – Universitatea „Babeș-Boliay” din Cluj Napoca și Antonio Minguez Vera – Universitatea din Murcia (Spania) în cadrul proiectului de cercetare “Relația dintre competiție, eficiență și stabilitate bancară pe timp de criză. O abordare prin prisma teoriei de agent”, cod proiect: PN-II-RU-TE-2014-4-0291. Acest studiu analizează influența prezenței femeilor în structurile de conducere asupra eficienței unui eșantion de 130 de bănci comerciale din 17 țări din Europa Centrală și de Est1.
Informațiile cu privire la componența board-urilor au fost colectate din Rapoartele anuale, Rapoartele financiare, Rapoartele cu privire la adecvarea capitalurilor și managementul riscurilor, precum și din cadrul paginilor web ale băncilor, iar informațiile financiar-contabile la nivel de bancă au fost extrase din baza de date Bankscope-Bureau van Dijk. Astfel, în estimările econometrice folosite, s-au folosit o serie de indicatori care să exprime prezența persoanelor de sex feminin în componența consiliilor de supraveghere, a consiliilor de administrație, precum și în toate board-urile băncii.
Performanța băncii a fost măsurată cu ajutorul a doi indicatori de eficiență: cost efficiency (eficiența cost) și technical efficiency (eficiența tehnică). Primul exprimă raportul dintre costul minim potențial în condiții de cele mai bune practici și costul obținut de fiecare bancă în cauză, iar cel de-al doilea indicator cantitatea maximă de „output” obținută de bancă, la un anumit nivel de „input” dat. Valorile celor doi indicatori se pot încadra între 0 și 1, cu cât valoarea este mai mare, cu atât eficiența acelei bănci este mai mare.
Pornind de la statistici, considerate la nivel mediu pe toată perioada, situația se prezintă după cum urmează. Procentul cel mai mare de bănci care nu aveau nicio femeie în bord se regăsește în Slovenia, iar cel mai mic procent în Serbia, unde toate băncile analizate au avut persoane de gen feminin în board-uri. În ceea ce privește prezența femeilor în consiliile de supraveghere, cea mai mare pondere se regăsește în Lituania, iar cea mai mică în Serbia. În consiliile de administrație, ponderea cea mai mare o deține Muntenegru, iar cea mai mică Macedonia. În România, 24% dintre băncile analizate la nivel de perioadă nu au avut femei în board, fiind peste media eșantionului. Prezența lor în cadrul consiliilor de supraveghere a fost cât media la nivel de sistem (12%), dar în cadrul consiliilor de administrație media este sub media eșantionului (10%).
Rezultatele empirice obținute în urma estimărilor econometrice ne arată faptul că acele bănci comerciale care au avut în componența bordurilor persoane de gen feminin au fost mai eficiente decât cele care nu au prezentat această caracteristică. Acest fapt e și mai evident în cazul băncilor de talie mare, ținând cont de dimensiunea activelor.
Din perspectiva consiliilor de supraveghere, s-a observat faptul că, cu cât numărul membrilor este mai mare, cu atât prezența femeilor în aceste consilii are o influență pozitivă asupra eficienței băncii. De asemenea, efectul este amplificat în cazul consiliilor de supraveghere cu cât mai mulți membri independenți (din exteriorul băncii), dar apare o influență negativă dacă în rândul membrilor consiliilor de supraveghere există o pondere mare a expaților.
Cât privește prezența persoanelor de gen feminin în cadrul consiliilor de administrație ale băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est, constatăm faptul că acolo unde a existat o guvernanță corporativă prudentă, efectul unei ponderi mai mari a femeilor a fost unul pozitiv asupra eficienței acestor instituții. Pentru a măsura gradul de rigurozitate al guvernanței corporative am ținut cont de următoarele caracteristici: dacă Credit Risk Officer-ul (CRO) este sau nu însărcinat cu managementul riscului băncii în ansamblu; dacă CRO-ul are sau nu funcții executive; dacă banca are sau nu un comitet însărcinat exclusiv cu monitorizarea și managementul riscului; dacă comitetul de risc raportează direct către comitetul director sau către CEO.
În acest context, putem concluziona faptul că orice politici privind îmbunătățirea guvernanței corporative a băncilor comerciale din Europa Centrală și de Est trebuie să țină cont de structura și diversitatea board-urilor. În același timp, autoritățile de reglementare și supraveghere ar trebui să aibă în vedere în mod expres aceste caracteristici atunci când fixează cerințele pentru a îndeplini statutul de membru al unui board al băncii. Astfel, prezența cât mai mare a femeilor în aceste consilii/comitete, dimensiunea mai mare a board-ului, prezența membrilor independenți în board-uri și o structura de management riguroasă, au ca efect o îmbunătățire a eficienței băncilor comerciale din sistemele bancare ale Europei Centrale și de Est, în special în cadrul băncilor de dimensiuni mari.
