Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Povestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scump
Share
Notification Show More
Latest News
Economia României, în fața furtunii! Cu haos politic, curs euro și dobânzi în creștere, inflația bate la ușă. Ce urmează?
Stiri de top
UniCredit Bank sprijină extinderea și obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing printr-o finanțare sindicalizată de 110 milioane de euro. Daniel Sava: ”Apreciem încrederea acordată UniCredit Bank, prin recunoașterea capacităților noastre din zona de credite sindicalizate”
Stiri de top
Trei companii de impact din România, finaliste în cel mai important program regional de antreprenoriat social – Marc Impact, implementat de BCR, BCR Social Finance și Synerb. Florian Bauer (Fundația Erste): ”Este încurajator să vedem cât de multe soluții puternice, cu impact social și de mediu, sunt în curs de dezvoltare”
Stiri de top
UniCredit Leasing anunță noul parteneriat strategic de finanțare cu BYD. Roxana Bujor: Oferim clienților noștri acces rapid și convenabil la unele dintre cele mai avansate modele electrice de pe piață
Stiri de top
Euro, nou record istoric- 5,12 lei, iar ROBOR sparge bariere de mult uitate, cu un salt de aproape 1pp într-o singură zi. Cum ne afectează direct pe toți, de la ratele la bancă până la alimentele de la raft
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Analize > Povestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scump
AnalizeStiri de top

Povestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scump

Gabriela Dinu
Last updated: 29/03/2024 9:19
Gabriela Dinu 1 an ago
Share
Cum ne-a afectat inflatia. (sursa. Inquam Photos / Octav Ganea)
SHARE

Rata anuală a inflaţiei a coborât ușor în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, arată noile cifre publicate de INS.

Contents
Mugur Isărescu: Rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scăderePovestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scumpRomânia a navigat într-un ocean inflaționist tot anul 2023, cu speranța că vin vremuri mai bune. Și dobânzi mai miciRomânia țara cea mai afectată de inflație din UECum arată cifrele din SUA și UKVecinii stau și mai bineRomânia rămâne cu presiuni inflaționiste mari. Riscuri pentru o inflație „lipicioasă”Cum IRCC scade lent, în 2024 dobânzile rămân ridicateSalariile cresc, dar nu la fel și productivitateaInflația rămâne, scăderea dobânzilor va fi „timidă”. În 2025 vom achita „dezmățul” anului electoralBNR speră că va atinge ținta inflației în 2025-2026

În termeni anuali, avem o accelerare a inflației non-alimentare și a serviciilor și o scădere a inflației alimentare.

Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate miercuri.

Februarie a adus a doua creștere lunară consecutivă a inflației non-alimentare. Se remarcă creșterea prețurilor la detergenți, produse de igienă, încălzire și combustibil.

Inflația alimentară scade, insă sub așteptări, din cauza presiunilor puternice ale prețurilor la legume și fructe proaspete. Scenariul se păstrează pentru categoria de servicii.

Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2024 comparativ cu luna februarie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 7,1%.

Mugur Isărescu: Rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere

„Ce arată prognoza? Că rata anuală a inflaţiei se va menţine pe o traiectorie generală de scădere, cu această întrerupere temporară în ianuarie anul curent, însă ritmul dezinflaţiei este anticipat să încetinească semnificativ pe parcursul anului următor şi o să mai explicăm de ce acest lucru.

Avem, se observă, datele sunt trimestriale şi în consecinţă creşterea inflaţiei de la începutul anului 2024 nu este atât de pronunţată, pentru că se referă şi la februarie şi martie şi deci creşterea din ianuarie va fi diminuată, categoric. Dar apoi traiectoria este categoric în jos, nu diferă foarte mult, pe datele noastre sunt 1 – 2 puncte procentuale faţă de traiectoria anterioară.

Ea a fost revizuită descendent pe parcursul anului 2024 şi revenirea în intervalul ţintei, la limita superioară, este prognozată pentru 2025″, spunea Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

Povestea inflației și cum îi afectează pe europeni. De ce plătesc românii cel mai scump

Cea mai importantă poveste economică a perioadei post-pandemie rămâne inflația. În ultimii ani, economia a suferit o serie de șocuri suprapuse între cerere și ofertă ce au dus la o inflație persistentă ridicată. Întâi am asistat la un șoc brutal într-o economie globală foarte conectată – pandemia. Aceasta a blocat lanțurile de aprovizionare, urmată de criza materiilor prime și a produselor energetice și conflictul militar din Ucraina.

Când Rusia a invadat Ucraina, am avut o altă undă de șoc extrem venită într-un context economic deja dificil. Și așa inflația a atins cote maxime, în condițiile în care cele două țări sunt exportatori importanți de mărfuri la nivel global.

Măsurile luate de guvernele lumii au fost pe măsura provocărilor. Stimulentele financiare eliberate pentru a susține economiile afectate de pandemie au avut un impact important – inflația generalizată.

În Europa, inflația a devenit o certitudine încă din toamna anului 2021, când Comisia Europeană a transmis statelor membre un set de recomandări pentru protecția populației și firmelor împotriva scumpirii produselor energetice, constând în măsuri imediate precum subvenții sau reduceri de taxe și impozite specifice pentru consumatorii vulnerabili.

Din acel moment devine evident că Europa are nevoie de mecanisme mai flexibile de protecție a populației în cazul unor evenimente neprevăzute – crize de sănătate, inflație și, mai nou, conflicte militare – și de finanțarea aferentă.

Măsurile luate de România pentru combaterea inflației au vizat plafonarea prețurilor la electricitate și gaze naturale, apoi preţurile carburanţilor au fost reduse cu 50 de bani pe litru. În 2023, guvernul a decis plafonarea prețurilor pentru unele alimentele de bază, a majorat salariul minim, dar mai important, a crescut unele taxe.

Mai exact, pachetul de măsuri fiscale propus de guvern a dus la creșteri de taxe pentru mediul de afaceri. Astfel, companiile au crescut prețurile pentru a acoperi noile costuri. Spirala inflației e cu noi!

România a navigat într-un ocean inflaționist tot anul 2023, cu speranța că vin vremuri mai bune. Și dobânzi mai mici

INS anunța că inflaţia a scăzut la 6,6% în decembrie 2023. Dar Banca Centrală anunța că începutul de an vine cu o întrerupere temporară în luna ianuarie. Și așa a fost. Am asistat la o creștere, până la 7,41%.

La începutul anului, BNR preciza că România va ajunge la o inflație de 4,7%, în final de an, ca apoi să ajungă la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

România țara cea mai afectată de inflație din UE

În țările Uniunii Europene, inflația a scăzut treptat și constant de la vârful de 11,5%, înregistrat în octombrie 2022. Potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE, în ianuarie 2024 inflația anuală în UE a fost de 3,1%, în scădere de la 3,4% în decembrie 2023. Această cifră este în contrast puternic cu cea din aceeași perioadă a anului trecut, când era de 10,0%.

Scăderea inflației indică faptul că prețurile de consum cresc mai lent decât în trecut, deși sunt în continuare în creștere. România a înregistrat cea mai mare rată, la 7,3%, urmată de Estonia (5%), Croația (4,8%) și Polonia (4,5%).

Turcia a fost o excepție extremă, cu o rată a inflației de 64,9%, potrivit Eurostat.

Cum arată cifrele din SUA și UK

Indicele preţurilor de consum în SUA a crescut mai mult decât se estima în luna februarie, în urma preţurilor mai ridicate la benzină. Conform datelor prezentate marţi de Departamentul american al Muncii, indicele preţurilor de consum a înregistrat în februarie o creştere de 3,2% în ritm anual, după un avans de 3,1% în luna precedentă. Este vorba de o cifră peste estimările analiştilor, care mizau pe o rată anuală a inflaţiei de 3,1%. Pentru investitori, marea întrebare care planează asupra reuniunii din 20 martie a Rezervei Federale când va decide dacă așteptă puțin mult pentru tăierea ratelor de dobândă din cauza cifrelor care arată că este posibil un nou puseu inflaționist.

În UK, inflația în luna ianuarie era de 4%, semnificativ peste ținta Băncii Angliei, cu efecte secundare pentru ratele dobânzilor, comentează presa din Regat. Insă, analiștii spun că inflația poate atinge tinta încă din luna mai.

Scăderea prețurilor la gaze va duce la o scădere cu 12% a facturilor la energie casnică la începutul lunii aprilie și apoi la începutul lunii iulie. Acest lucru va trage inflația generală sub 2% cel târziu până în mai, unde este probabil să rămână pentru o mare parte a acestui an, se arată într-o analiză ING.

Vecinii stau și mai bine

În 2024, inflația în multe țări europene este tot mai aproape de țintă. Cehii au inflație sub 3%, Ungaria la fel – 3,7%, după ce anul trecut atingea 21,5%, în luna mai. Polonia a anunțat că renunță la reducerea TVA pentru alimente, tocmai pentru că inflația a coborât peste așteptări. Rata inflației în Polonia este de 4,50%, comparativ cu 6,20% luna trecută și 15,90% anul trecut.

România rămâne cu presiuni inflaționiste mari. Riscuri pentru o inflație „lipicioasă”

Cererea de bunuri (neașteptat de puternică) împreună cu inflația serviciilor (persistentă și răspândită), la care adăugăm salarii în creștere, constituie riscuri reale de reaprindere a inflației viitoare. Iar acestea pot duce la acțiuni „rezervate” din partea BNR.

Cu alte cuvinte, scenariul va rula lent, este posibil ca BNR să taie dobânda cheie în luna mai, însă dacă inflația se reaprinde, deciziile Băncii Centrale să fie ajustate, astfel că în final de an vom avea o rată de doar 6,00%, în scădere de la 7%, arată analiștii ING.

Cum IRCC scade lent, în 2024 dobânzile rămân ridicate

Însă, mulți români afectați de prețuri și taxe majorate, inclusiv rate mai mari la credite, sperau la dobânzi reduse traduse în rate mai mici. Iar acest vis poate fi unul frumos dacă scenariul BNR (privind scăderea prețurilor) se păstrează intact.

Este și mai clar că problemele ne afectează pe toți, iar companiile o duc și mai greu. Cum scăderea dobânzilor întârzie pentru că inflația scade într-un ritm mult mai lent decât în economiile avansate, acestea continuă se se împrumute la dobânzi mari. Iar costurile mai mari se regăsesc în valoarea produselor. În prețurile de la raft.

Salariile cresc, dar nu la fel și productivitatea

O altă provocare pentru stabilitatea inflației și implicit a dobânzilor provine din piața muncii. Analiștii vorbesc despre marile probleme privind lipsa forței de muncă ce se răsplătesc cu creșterea salariilor, în mediul privat. Datele BNR arată că salariul mediu net pe economie a crescut cu 15% în 2023 (sectorul public şi în sectorul privat), dublu față de rata inflației. La aceste temeri putem adăuga incă una – preconizatele majorări de pensii din acest an.

Inflația rămâne, scăderea dobânzilor va fi „timidă”. În 2025 vom achita „dezmățul” anului electoral

După cum arată previziunile economiștilor, ratele românilor se vor păstra, aproximativ, la actualele niveluri, din cauza modestelor reduceri de dobândă din acest an. Cu alte cuvinte, clienții băncilor vor avea rate mai mici – din 2025, când se vor resimți reducerile de dobânzi, dacă scenariul de baza al BNR se păstrează. Însă, economiștii din bănci lucrează cu multiple scenarii. Pentru anul 2025, cei mai mulți analiștii se așteaptă la noi creșteri de taxe, impozite și TVA, toate aceste decizii economice vor reaprinde inflația și vor afecta creșterea economică. Cu alte cuvinte, anul electoral 2024 va avea un cost. Și chiar dacă dobânzile vor fi ușor mai mici, prețurile și taxele mai mari vor afecta, din nou, viața românilor.

BNR speră că va atinge ținta inflației în 2025-2026

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

You Might Also Like

Economia României, în fața furtunii! Cu haos politic, curs euro și dobânzi în creștere, inflația bate la ușă. Ce urmează?

UniCredit Bank sprijină extinderea și obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing printr-o finanțare sindicalizată de 110 milioane de euro. Daniel Sava: ”Apreciem încrederea acordată UniCredit Bank, prin recunoașterea capacităților noastre din zona de credite sindicalizate”

Trei companii de impact din România, finaliste în cel mai important program regional de antreprenoriat social – Marc Impact, implementat de BCR, BCR Social Finance și Synerb. Florian Bauer (Fundația Erste): ”Este încurajator să vedem cât de multe soluții puternice, cu impact social și de mediu, sunt în curs de dezvoltare”

UniCredit Leasing anunță noul parteneriat strategic de finanțare cu BYD. Roxana Bujor: Oferim clienților noștri acces rapid și convenabil la unele dintre cele mai avansate modele electrice de pe piață

Euro, nou record istoric- 5,12 lei, iar ROBOR sparge bariere de mult uitate, cu un salt de aproape 1pp într-o singură zi. Cum ne afectează direct pe toți, de la ratele la bancă până la alimentele de la raft

TAGGED: UE, preturi, inflatie, inflatia, credite, SUA, BNR, consum, Romania, banca, cehia, dobanzi, Mugur Isărescu, ING, UK, Ungaria, dezinflatie
Gabriela Dinu 13/03/2024
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Bogdan Chiriţoiu: Ne vom uita cu atenţie la cele trei operaţiuni de pe piaţa bancară. Plafonarea RCA și Legea transportului alternativ, pe masa Consiliului Concurenței
Next Article Creditele noi acordate de bănci populației și companiilor în ultimii 4 ani se cifrează la 461 miliarde lei. Asociația Română a Băncilor: ”Sistemul bancar este parte din soluție la crizele suprapuse, asigurând finanțare în ritm susținut și pe baze sustenabile”

– Publicitate –

Ad image
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

Economia României, în fața furtunii! Cu haos politic, curs euro și dobânzi în creștere, inflația bate la ușă. Ce urmează?

2 zile ago

UniCredit Bank sprijină extinderea și obiectivele de sustenabilitate ale MOOV Leasing printr-o finanțare sindicalizată de 110 milioane de euro. Daniel Sava: ”Apreciem încrederea acordată UniCredit Bank, prin recunoașterea capacităților noastre din zona de credite sindicalizate”

2 zile ago

Trei companii de impact din România, finaliste în cel mai important program regional de antreprenoriat social – Marc Impact, implementat de BCR, BCR Social Finance și Synerb. Florian Bauer (Fundația Erste): ”Este încurajator să vedem cât de multe soluții puternice, cu impact social și de mediu, sunt în curs de dezvoltare”

2 zile ago

UniCredit Leasing anunță noul parteneriat strategic de finanțare cu BYD. Roxana Bujor: Oferim clienților noștri acces rapid și convenabil la unele dintre cele mai avansate modele electrice de pe piață

3 zile ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?