Într-o analiză macroeconomica a economistului Andrei Rădulescu, economist șef la Banca Transilvania, perspectivele financiar-economice ale României sunt bune pe termne lung, însă, pe termen scurt, mai ales că urmează un an electoral, economia va decelera și se va confrunta cu provocări legate de curs, inflație sau deficite.
Potrivit analizei, economia României a decelerat la 3% an/an în T3, cel mai redus ritm din 2014, dar se evidențiază accelerarea investițiilor productive (23.9% an/an, maximul din T2 2008).
Conform noilor previziuni realizate de Andrei Rădulescu, ritmul anual de creștere economică ar putea decelera de la 4.2% în 2019 la 3.5% în 2020, pe fondul perspectivelor de rebalansare a mix-ului intern de politici economice (prin consolidare fiscal-bugetară). Dar, dinamica anuală a PIB ar putea accelera la 4% în 2021, ca urmare a redinamizării cererii interne și ameliorării competitivității internaționale.
După temerile deja pronunțate la BNR, privind deficitele gemene și analiza BT enumeră printre factorii de risc nivelul ridicat al deficitelor gemene.
Alți factori ce ar putea afecta economia anul viitor : mix-ul de politici economice în context electoral în România; climatul geo-politic regional, inclusiv Brexit, sau climatul macro-financiar din SUA si China.
La ce se ne asteptam pe termen scurt? Potrivit BT, costurile de finanțare ale statului vor continua să crească pe termen scurt (pe fondul provocărilor din sfera finanțelor publice), în timp ce leul se va menține pe o tendință de depreciere graduală comparativ cu moneda unică europeană (în contextul nivelului ridicat al deficitului de cont curent).
Factori de risc pentru economie
Analiza arată că principalii factori de risc pentru evoluția economiei interne în trimestrele următoare constau în: climatul din piețele financiare internaționale (o deteriorare severă ar putea determina ajustări ample în economiile cu deficite gemene, cazul României); evoluțiile economice, politice și instituționale din SUA, China și Uniunea Europeană; deciziile de politică economică în context electoral pe plan intern, mai ales în perioada deteriorării indicatorilor din sfera echilibrului macroeconomic; climatul geo-politic (regional și internațional).
Banca a menținut prognozele pentru dinamica anuală a prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) pe termen scurt și mediu: decelerare de la 4.1% în 2018 la 3.9% în 2019 și 2.9% în 2020 (cel mai redus nivel din 2017).
Inflația va accelera
Inflația ar putea accelera la 3.3% în 2021, ca urmare a redinamizării cererii interne, majorării inflației din Zona Euro și premiselor de continuare a tendinței de depreciere a monedei naționale.
Perspectivele de evoluție sub ritmul potențial, de decelerare a inflației (în convergență spre nivelul țintă) și de consolidare fiscal-bugetară pe termen scurt pe plan intern coroborate cu semnalele de politică monetară din SUA, Zona Euro și țările din regiune exprimă premise de consolidare a politicii monetare din România în trimestrele următoare.
Creditarea se temperează în 2020
Analiștii BT se așteptă la o decelerare a ritmului de creștere a creditării, în contextul perspectivelor de rebalansare a politicii economice pe termen scurt (prin consolidare fiscal-bugetară), dar și pe fondul concurenței exercitate de fintech-uri.
„În scenariul central BT prognozăm creșterea soldului creditului neguvernamental total cu ritmuri medii anuale de 7.7% în 2019 (cel mai bun ritm din 2009), 5.7% în 2020, 5% în 2021 și 5.1% în 2022”, se arată în analiza BT.
BNR va menține dobânda cheie
Astfel, BT consideră că BNR va menține rata de dobândă de referință la 2.50% în 2020. „Cu toate acestea, ne așteptăm ca Banca Centrală să fie activă pe piața monetară și pe piața valutară în perioada următoare (mai ales dacă climatul din piețele financiare internaționale se va deteriora), în contextul provocărilor din sfera echilibrului macroeconomic (nivelul ridicat al deficitelor gemene).
Pe de altă parte, „prognozăm continuarea tendinței de creștere a costurilor de finanțare ale statului pe termen scurt, dat fiind nivelul ridicat al deficitului bugetar și provocările procesului de consolidare fiscal-bugetară în context electoral. Astfel, rata medie anuală de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie) ar putea crește de la 4.5% în 2019 la 4.7% în 2020”, se arată în analiza băncii.
Leul se va deprecia, iar euro poate atinge „bariera” de 5 lei, în 2021
Potrivit analizei, cursul EUR/RON (medie anuală) va continua tendința de apreciere graduală în trimestrele următoare – pe fondul provocărilor din sfera finanțelor publice și nivelului ridicat al deficitului de cont curent.
BT previzionează un curs de schimb de la 4.75 în 2019 la 4.87 în 2020 și 4.94 în 2021.
În încheierea raportului, analistul subliniază faptul că „perspectivele macro-financiare pentru România în deceniul următor sunt favorabile„.
Însă atrage atenția că „oportunitățile de dezvoltare și convergență sunt dependente de implementarea unui mix echilibrat de politici economice, axat pe accelerarea reformelor structurale”, precizează Andrei Rădulescu în analiza realizată pentru Banca Transilvania.
