Educația digitală devine un paravan tot mai necesar în fața fraudelor online. Raiffeisen Bank România și Academia de Studii Economice au lansat un studiu dedicat modului în care tinerii își pot construi reflexe sigure în mediul financiar digital. Cercetarea a fost prezentată în cadrul inaugurării noului Amfiteatru Raiffeisen Bank din cadrul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori, un spațiu gândit pentru proiecte educaționale și discuții despre viitorul industriei financiare.
Raiffeisen Bank România și Academia de Studii Economice din București au lansat studiul intitulat „Educația tinerilor în scopul prevenției fraudelor financiare online”
Evenimentul a reunit reprezentanți ai mediului academic, ai sectorului bancar și ai instituțiilor publice, reafirmând importanța colaborării dintre educație și industrie în formarea tinerilor ca utilizatori responsabili ai serviciilor financiare digitale.

Zdenek Romanek: Colaborarea oferă tinerilor încrederea necesară pentru a construi economia de mâine
„Educația este cea mai solidă investiție pe care o putem face pentru viitor. Raiffeisen Bank contribuie la formarea tinerilor prin sprijinirea mediului academic, prin modernizarea spațiilor de studiu, precum noul Amfiteatru Raiffeisen, cât și prin proiecte de cercetare dedicate înțelegerii riscurilor și oportunităților mediului digital. Colaborarea cu Academia de Studii Economice întărește legătura dintre educație și mediul financiar și oferă tinerilor încrederea necesară pentru a construi economia de mâine.”, a declarat Zdenek Romanek, Președinte & CEO, Raiffeisen Bank România.
„Susținerea proiectelor mediului universitar dar si modernizarea infrastructurii universitare reprezintă o condiție esențială pentru consolidarea excelenței academice. Colaborarea dintre Academia de Studii Economice din București și Raiffeisen Bank România constituie un exemplu remarcabil de parteneriat instituțional, în care viziunea comună asupra educației și dezvoltării se materializează în realizări concrete, dedicate întregii comunități universitare.”, afirmă și Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Rector, Academia de Studii Economice din București.
Combaterea fraudelor digitale, un obiectiv comun
Studiul „Educația tinerilor în scopul prevenției fraudelor financiare online” are la bază o cercetare interdisciplinară care examinează nivelul de educație financiară și digitală al tinerilor din România, având ca obiectiv principal identificarea unor măsuri eficiente pentru diminuarea vulnerabilităților asociate utilizării serviciilor financiare online.
In UE, 70% dintre cetățeni dețin cel puțin competențe digitale generale de bază
La nivelul Uniunii Europene, conform datelor furnizate de Eurostat, aproximativ 7 din 10 persoane cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani dețin cel puțin competențe digitale generale de bază. În comparație, doar 5 din 10 români din aceeași categorie de vârstă ating acest nivel. Situația este similară și în rândul tinerilor din România: 48,5% dintre bărbații cu vârste între 16 și 24 de ani și 45,5% dintre femeile din aceeași grupă de vârstă dețin competențe digitale generale de bază.
Familia, principalul factor formator când vorbim de competențele financiare ale copiilor
Rezultatele studiului evidențiază faptul că familia reprezintă principalul factor formator în dezvoltarea timpurie a competențelor financiare ale copiilor. Până la vârsta de șapte ani, aceștia își formează deja primele obiceiuri și atitudini legate de gestionarea banilor, subliniind astfel rolul esențial al părinților în conturarea unei baze solide de educație financiară. Introducerea educației financiare de la o vârstă fragedă contribuie semnificativ la creșterea nivelului de alfabetizare financiară și digitală în rândul tinerilor.
De asemenea, instituțiile de învățământ și cele financiar-bancare au un rol determinant în procesul continuu de formare a tinerilor, prin promovarea resurselor educaționale, a campaniilor de conștientizare privind fraudele online și prin dezvoltarea competențelor necesare pentru identificarea și gestionarea situațiilor de risc.
Cele mai frecvente tipuri de fraude financiare online
Conform datelor din anul 2024, cele mai frecvente tipuri de fraude financiare online includ: abuzul de politici de rambursare (47%), frauda în plățile instant (45%) și phishing-ul* sau pharming-ul* (42%).
Tinerii sunt cel mai conectat segment al societății și, paradoxal, cel mai vulnerabil în fața fraudelor online
Vulnerabilitatea tinerilor în fața fraudelor online este determinată de un ansamblu de factori economici, educaționali, tehnologici și socio-culturali. Situația financiară precară și rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor limitează accesul acestora la produse și servicii financiare, amplificând riscul de excluziune financiară.
Nivelul redus de alfabetizare financiară și digitală contribuie la o slabă înțelegere a mecanismelor financiare și a riscurilor asociate mediului online, în timp ce percepția limitată asupra utilității serviciilor financiare descurajează participarea activă la sistemul financiar formal. Lipsa infrastructurii digitale adecvate și influența normelor culturale sau sociale pot accentua aceste vulnerabilități, mai ales în mediile defavorizate.
În plan comportamental, tinerii se dovedesc mai expuși fraudelor online din cauza lipsei de experiență, a supraîncrederii și a utilizării intense a mediului digital, ceea ce sporește riscurile privind securitatea cibernetică și protecția datelor personale. De asemenea, percepția abstractă a banilor în contextul plăților virtuale favorizează cheltuieli impulsive și îndatorare excesivă, consolidând astfel vulnerabilitatea financiară pe termen lung.
Combaterea fraudelor financiare online devine o prioritate strategică, iar educația financiară digitală reprezintă principalul instrument de prevenție și protecție
În contextul transformării digitale accelerate, combaterea fraudelor financiare online devine o prioritate strategică, iar educația financiară digitală reprezintă principalul instrument de prevenție și protecție. Prin dezvoltarea competențelor digitale și creșterea gradului de conștientizare a riscurilor cibernetice, tinerii pot fi mai bine pregătiți să identifice și să evite tentativele de fraudă online.
Studiul subliniază că formarea unei culturi a responsabilității și vigilenței digitale contribuie nu doar la protecția individuală, ci și la consolidarea încrederii și stabilității sistemului financiar în ansamblu.
Raiffeisen Bank România și ASE își reafirmă angajamentul comun de a sprijini educația financiară și digitală
Rezultatele cercetării au fost sintetizate în două ghiduri practice: Ghidul de educație financiară digitală și Ghidul de prevenție a fraudelor financiare online, care oferă tinerilor și cadrelor didactice instrumente concrete pentru înțelegerea fenomenului fraudelor digitale, identificarea semnelor de risc și adoptarea unor comportamente sigure în mediul online. Ghidurile vor fi disponibile publicului larg și pot fi utilizate în activități educaționale, campanii de conștientizare sau programe de formare dedicate securității financiare digitale.
Prin acest proiect, Raiffeisen Bank România și Academia de Studii Economice din București își reafirmă angajamentul comun de a sprijini educația financiară și digitală ca pilon al incluziunii și al dezvoltării societății. Inițiativa se aliniază Strategiei Naționale de Educație Financiară 2024–2030, precum și obiectivelor europene privind creșterea competențelor digitale și consolidarea siguranței în mediul online.

