Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: Schimbările climatice și inflația reprezintă două noi priorități pentru piețe
Share
Notification Show More
Latest News
„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia
Analize Stiri de top
Studiu Raiffeisen Bank: Participanții la festivaluri preferă plățile digitale, iar bugetul de cheltuieli pentru 32% dintre ei variază între 300 și 500 de lei. Laura Mihăilă: ”Seria noastră Despre Bani 1:1 merge mai departe cu un studiu care arată că românii nu doar iubesc festivalurile, dar își doresc experiențe digitale, rapide și sigure”
Stiri de top
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei
Analize Stiri de top
Garanti BBVA lansează creditul de nevoi personale cu dobândă și comisioane zero. Mustafa Tiftikcioğlu: ”Dorim să punem la dispoziție o soluție rapidă, simplă și eficientă din punct de vedere al costurilor, care să răspundă nevoilor financiare personale, fără povara dobânzilor sau a comisioanelor lunare”
Stiri de top
UPDATE. De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Opinii > Schimbările climatice și inflația reprezintă două noi priorități pentru piețe
Opinii

Schimbările climatice și inflația reprezintă două noi priorități pentru piețe

Gabriela Dinu
Last updated: 27/01/2020 8:49
Gabriela Dinu 5 ani ago
Share
SHARE

“Pentru prima dată de la cel de-Al Doilea Război Mondial se simte o schimbare în care clima și mediul – nu creșterea – vor deveni prioritatea guvernelor și a cetățenilor lor, pe măsură ce penuriile alimentare, lipsa apei și a aerului curate devin întrebări existențiale”, spune Steen Jakobsen, economist-șef și CIO la Saxo Bank.

“Realitatea pe termen lung este că clima în schimbare ne semnalează faptul că costul prezentului „model” al creșterii economice devine negativ. Nu doar marginal, ci probabil pe de-a întregul negativ în ceea ce privește costurile pentru societate și mediu”.

”Compoziția acestui cocktail din ce în ce mai toxic este o creștere permanent scăzută, aproape de productivitate zero și o politică monetară fără cale de ieșire”

Clima este o problemă care poate… ridica temperatura conversației aproape oriunde. Sunteți în vreo tabără în dezbaterea politică privind clima sau sunteți pur și simplu îngrijorat de schimbările ei pe baza consensului comunității științifice?

Nu ne pasă cu adevărat să participăm la dezbatere sau să încercăm să argumentăm dovezile științifice ale sistemului climatic extrem de complex. Dar realitatea pe termen lung este că natura ne spune că avem un cost negativ al actualului „model” de creștere economică. Nu numai la marjă, dar probabil negativ în totalitate, în termeni de costuri pentru societate și mediu, pe care se bazează toată activitatea economică, digitală sau de altă natură. Am trecut pur și simplu de punctul de echilibru al creșterii economice față de costurile sale: constrângerile legate de resurse naturale și diversitatea în natură mai întâi și, apoi, riscurile suplimentare generate de emisiile de CO2 (pentru cei care nu sunt deocamdată convinși).

A devenit din ce în ce mai clar că sistemele noastre de contabilitate și măsurile de creștere economică fac o treabă penibilă de măsurare a costurilor totale ale activității noastre, mai ales atunci când nu există contabilitate pentru epuizarea resurselor pe termen lung și daunele pentru mediu. În plus, avem daunele provocate de lipsa descoperirii prețurilor în ultimul deceniu, deoarece băncile centrale au făcut totul pentru a menține nivelurile noastre de activitate economică nesustenabile la maxim, pentru a evita o resetare. Acest lucru nu numai că a erodat potențialul pe termen lung al economiilor noastre, dar a dus și la o lipsă teribilă de productivitate, deoarece urmărim activele existente cu munți (în creștere) de finanțare ieftină, mai degrabă decât să investim în noi moduri de a face lucrurile.

De unde știm că s-a ajuns la „punctul de cotitură” pentru a schimba prioritățile?

Pe parcursul trimestrului IV 2019, am călătorit intens din Cape Town, Africa de Sud, către Moscova, apoi în Europa, Orientul Mijlociu, Asia și Australia. Oriunde am ajuns, prima pagină din ziarul englez local scria: „Avem nevoie de un plan climatic” – însoțit de o imagine despre ultimul dezastru natural local.

Pagubele generate de schimbările climatice sunt acum atât de costisitoare pentru guvernele de pe tot globul, încât cheltuielile suplimentare (cheltuielile fiscale) sunt efectuate pentru a acoperi ciclonii din Japonia, seceta în Africa de Sud și Namibia, inundațiile în Indonezia și o penurie de ceapă în India. În ultimele zile, guvernul australian s-a angajat în a sprijini deschis regiunea lovită din New South Wales, după ce aceasta a fost cuprinsă de flăcări cu consecințe grave asupra florei, faunei și vieții, ca să nu mai vorbim de proprietăți.

Pentru prima dată de la cel de-al doilea război mondial, simțim o schimbare în care schimbările climatice și mediul – nu creșterea – vor deveni prioritatea guvernelor și cu siguranță a cetățenilor lor, deoarece lipsa de alimente, apă curată și aer devin întrebări existențiale.

În urma acestui fapt, vor fi consecințe politice majore. Mai întâi prin creșterea costului vieții pe măsură ce prețurile alimentelor au explodat, apoi printr-o creștere suplimentară a inegalității sociale. Au început mai multe revoluții din cauza costului hranei decât din orice altă cauză: Revoluția Rusă din 1905, cea Franceză și Primăvara Arabă. Anii 2020 vor aduce mai multe.

Pentru investitori, acest lucru se întâmplă într-un moment prost – exact atunci când au atât băncile centrale, cât și guvernele „la vedere”. În 2019, toate activele s-au majorat – da, toate activele – în condițiile în care băncile centrale mari au trecut de la întărirea cantitativă înapoi la relaxarea cantitativă, iar multe guverne au început să extindă deficitele fiscale, inclusiv China, Marea Britanie, SUA și Japonia. La începutul anului 2020 puteți auzi deja scandarea pieței: „Extindere fiscală, extindere fiscală, MMT, MMT!” (Teoria Monetară Modernă – n.ed.)

Ceea ce piața nu vede sau nu vrea să vadă este o inflație tot mai slabă. Inflația este de așteptat să scadă în continuare, determinată de schimbările demografice, de populația în scădere și de lipsa de productivitate, dar acest lucru maschează riscul mai mare: întreruperea aprovizionării. Îmi dau seama că majoritatea cititorilor și comercianților din ziua de azi nu s-ar fi născut sau trăit în jurul anilor ’70, dar atunci fluxul a ucis creșterea și piețele. Acest lucru a fost determinat de doi factori majori: o Rezervă Federală voioasă și restricții la aprovizionare. Îți amintește asta de ceva?

La fel ca și acum, experții din acea vreme au compensat inflația, deoarece nu s-a concretizat până la sfârșitul anilor ’50 și în cea mai mare parte a anilor ’60, dar embargoul OPEC a schimbat asta. Creșterea uleiului a devenit catalizatorul, dar adevăratul vinovat a fost un Fed extrem de „generos”. Ați înțeles?

Previziunile economice consensuale pentru 2020 se bazează pe un cocktail de promisiuni, inclusiv o inflație scăzută și rate mici pentru totdeauna, o abolire a descoperirii prețurilor, o acceptare deplină a monopolurilor în tehnologie și non-angajamentul de a reduce inegalitatea socială. Compoziția acestui cocktail din ce în ce mai toxic este o creștere permanent scăzută, aproape de productivitate zero și o politică monetară fără cale de ieșire, așa cum a fost observată recent, în timp ce Fed-ul american a devenit nu numai creditorul de ultimă soluție pentru piața repo, ci și tendința de monetizare deplină a deficitului federal al SUA.

Există trei moduri în care status quo se poate schimba în 2020:

Politic – o schimbare a președintelui SUA ar crea un nou impuls atât politic, cât și economic.

Eșecul creditării – valoarea exagerată a pieței devine o problemă, pierderea controlului asupra repo de către Fed generează un risc masiv de evenimente în spațiul de credit, sectorul american de șist fiind cel mai expus.

Inflație / climă – Combinația de climă care trimite un semnal de suferință – creșterea costurilor pentru alimente, apă și aer curat – cu o investiție enormă în infrastructură înseamnă că piața devine atât de inertă încât este furtuna perfectă pentru un moment de trezire care va crește volatilitatea când se apropie următorul dezastru.

Uriașele monopoluri ale businessurilor pe internet și piețele de active au fost atât de pompate cu banii greșiți și de bănci centrale, încât e clar că suntem în faza agitată a ciclului, cu ecouri ale lui Gordon Gekko în camera goală a economiei: „Lăcomia este bună!”. Da, lăcomia ar putea fi distractivă – dar nu este foarte productivă. Lipsa de concentrare, lipsa de responsabilitate și lipsa de respect pentru natură sunt pe cale să schimbe dinamica modului în care politicienii sunt aleși, cum se măsoară creșterea economică și, cel mai important, modul în care societatea își prioritizează resursele și activitățile.

Clima și schimbările ei vor fi, cel mai probabil, jocul de anduranță pentru anii 2020 și, prin acest comentariu, sperăm să începem o nouă categorie a Saxo Research, unde aplicăm un filtru pentru climă și mediu pentru toate investițiile și activele afectate de această schimbare. Această perspectivă trimestrială are o mulțime de subiecte de discuție și idei investibile. După cum spunea Julius Ceasar în timp ce traversa Rubiconul: Alea iacta est – „zarurile au fost aruncate”, întrucât am ajuns în punctul în care drumul e fără întoarcere.

Analiza de Steen Jakobsen, CIO, economist șef Saxo Bank

You Might Also Like

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

UPDATE. De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

Premieră în România. BRD aduce finanțarea sustenabilă mai aproape de IMM-uri. Creditul care îți reduce dobânda dacă atingi obiective ESG

FOTO. De la tăcere la acțiune: Românii încep să vorbească despre bani și să ceară ajutor financiar profesionist, arată un studiu BrandBerry susținut de BCR. Raportul evidențiază rolul educației financiare în reducerea riscului de fraudă și încrederea în bănci

TAGGED: Steen Jakobsen, Schimbările climatice, banci, economie, politica monetara, inflatia, Saxo Bank
Gabriela Dinu 27/01/2020
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Creditarea ipotecară a crescut cu aproape 55% în ultimii 5 ani. Cele mai efervescente piețe sunt în Timiș, Cluj și Iași. Finanțările din București acoperă peste 41% din soldul național
Next Article Analiștii CFA: cursul de schimb euro-leu se va situa la 4,88 lei, în orizontul de 12 luni, iar ROBOR la 3 și 6 luni se va majora

– Publicitate –

- Advertisement -
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

3 zile ago

UPDATE. De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?

5 zile ago

60.000 de lei în 1990 valorau un apartament. În 1997, doar o tigaie. Cum economisim eficient și ce facem cu banii puși deoparte? Sfatul specialiștilor

6 zile ago

Premieră în România. BRD aduce finanțarea sustenabilă mai aproape de IMM-uri. Creditul care îți reduce dobânda dacă atingi obiective ESG

o săptămână ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?