Timid, zărim tendința de scădere a dobânzilor. După creșterile importante din ultimii ani, ratele românilor scad treptat, indicii IRCC și Robor sunt în scădere. Deja băncile au fost „vestitori ai primăverii”, clienții au fost informați de noua valoare a indicelui IRCC.
Chiar dacă ratele lunare sunt ușor diminuate, cu câțiva zeci de lei (în functie de particularitățile creditului), trebuie să remarcăm tendința. Iar acesta poate fi întărită de decizia Consiliul de Administratie din Strada Doamnei, din 13 mai.
Cu alte cuvinte, pentru mulți români, iepurașul „vine” de la BNR. Până atunci, avem ședința din 4 aprilie, iar economiștii din bănci explică de ce sunt șanse mari ca „previziunile” deja comunicate in spatiul public să se păstreze.
BNR acționează cu maximă prudență, rezervat, există numeroase riscuri, intern și extern, dar și tendințele băncilor centrale din zonă.
Așa că mâine ar putea fi ultima staționare înainte de prima tăiere de dobândă
Economiștii de la ING anticipează că Banca Națională a României va menține rata de politică neschimbată la 7,00%, în ședința din 4 aprilie. Valentin Tătaru, economistul șef al băncii arată că sunt „câteva indicii de reducere a ratei la întâlnirea din luna mai”. Analiștii văd o reducere a ratei dobânzii cu 25 pb în mai, iar în total, până la sfârșitul anului, este posibil să asistăm la reduceri de dobândă de 100 pb.
Reamintim că în luna februarie, ING menținea estimarea privind scăderea inflației la 4,7%, în decembrie 2024, dar a revizuit în sus pragul dobânzii cheie- de la 5,50% la 6%.
Desigur, scăderi mai consistente de dobânzi vom vedea dacă inflația nu rămâne la fel de „lipiciosă”. Incertitudinile și riscurile se păstrează, deficitul bugetar este oficial în derapaj. Chiar dacă consumul s-a redresat, BNR are multe preocupări legate de prețuri ridicate la petrol, frânarea puternică a activității din construcții, unele sincope din accesarea fondurilor europene, arată economiștii.
Aceștia consideră că factorul cheie pentru scăderea dobânzilor rămane inflația. Analiștii reamintesc că Mugur Isărescu sugera în cea mai recentă prezentare a Raportului asupra inflației că este nevoie de două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos, după creşterea din ianuarie. Cu alte cuvinte, guvernatorul vorbea despre o fereastră de oportunitate pentru relaxarea monetară într-un mod prudent ce poate avea loc în cazul în care datele confirmă anticipațiile privind procesul de dezinflație.
Iar ING se așteaptă ca inflația să coboare la 6,7% în martie (date publicate pe 11 aprilie), de la 7,2% în februarie, pe fondul unor scumpiri temperate ale alimentelor.
„Ca atare, BNR este condiționată de o evoluție bună a inflației pentru martie și de o estimare încrezătoare pentru inflația din aprilie (publicată a doua zi după reuniunea BNR din mai). Astfel, este probabil să vină prima reducere a ratei dobânzii a ciclului de relaxare din luna mai, chiar dacă BNR ar putea rămâne rezervată în a sugera acestă decizie în declarația din această săptămână”, se arată într-un raport semnat de Valentin Tătaru, Ștefan Poșea și Frantisek Taborsky.
Ciprian Dascălu, BCR: Cel mai probabil, în mai vom asista la prima reducere a dobânzii
Și economiștii BCR consideră că decizia de mâine a BNR va fi de menținere a dobânzii cheie la 7%, dar analiza arată că inflația este în scădere, astfel că dobânzile vor fi și ele în scădere.
Ciprian Dascălu, economistul sef al băncii anticipa că prima reducere va fi la ședința din luna mai. Dobânda, în final de an, ar urma să scadă până la 5,75%.
Analiza oficialului arată că indicele anual al prețurilor va ajunge la 4,8% până la sfârșitul anului și 3,7% a/a la sfârșitul anului 2025. Analiza economistului arată că inflația de bază scade până la 5,1%, la final de an și ajunge la 3,6% a/a la sfârșitul anului 2025.
Totusi, analiștii estimează că putem asista la o scădere mai lentă în următoarele trimestre, sugerând presiuni inflaționiste persistente.
BNR, lichiditate excesivă nesterilizată
Dar, la conferința din luna februarie, guvernatorul reamintea că BNR a început o relaxare monetară în urmă cu un an, când permitea o lichiditate mare în sectorul bancar. Astfel, dobânzile la credite au tot scăzut cu circa 1 punct procentual, începând cu ianuarie 2023.
„Mai fac un comentariu aici, pentru că înţeleg că preocupă opinia publică. Cu două prognoze de inflaţie aproape similare, din punctul nostru de vedere, deci clar în jos, şi cu obiectivul de a ne atinge ţinta (de inflaţie – n. r.) bineînţeles că am discutat şi o traiectorie sau, să nu zic prognoză, un calendar potenţial de reducere a ratei dobânzii de politică monetară. Dar, atenţie, avem acest comportament în sus din luna ianuarie. Ne trebuie cel puţin două luni care să confirme că inflaţia vine categoric în jos. Şi să nu uităm că am adoptat această politică de a lăsa lichiditatea să fie absorbită zilnic la rata de depozit la 6%, nu la 7%. Deci, practic, pentru mai mult de un an, de acolo începem să calculăm. Şi dobânzile în piaţă, IRCC-ul de mai multă vreme, dar acum şi ROBOR-ul, se situează la în jur de 6%”, spunea Mugur Isărescu.
