Datoria totală a populației a continuat să se majoreze, fiind determinată, în mare parte, de majorarea creditării bancare, care a ajuns la 111,4 miliarde lei în septembrie 2016, se arată în Raportul de stabilitate financiară, elaborat de Banca Națională a României. Acest comportament al populației reprezintă, în opinia specialiștilor Băncii Centrale, o vulnerabilitate a sectorului bancar.
Practic, românii au renunțat la prudență, împrumutându-se masiv. În septembrie 2016, România atingea deja, pe segmentul creditării populației, nivelul total înregistrat în 2015. Clienții au optat în special pentru creditele de consum, acest tip de produs fiind motivul principal de îngrijorare pentru BNR.
Riscurile sunt multiple, o arată analiza Băncii Naționale a României, Raportul asupra stabilității financiare făcând referire la o serie de factori cu impact negativ, cum ar fi creșterea dobânzilor, gradul ridicat de îndatoare și veniturile mici obținute de clienții care au accesat un împrumut bancar.
Spre exeplu, 70 la sută dintre debitori care au luat un credit de consum în perioada analizată au un venit sub venitul mediu pe economie și un grad de îndatorare ridicat.
Primele pericole pot apărea în momentul când piața financiară va da primele semne de instabilitate, iar dobânzile vor creste. Capacitatea de plată a debitorilor ce dețin creditele cu dobândă fixă pentru o perioadă este și ea o vulnerabiliatea a sistemului bancar. La încheierea perioadei promoţionale, gradul de îndatorare va crește și, invariabil, capacitatea de plată a debitorilor va fi pusă la grea încercare.
Creditul nou acordat populației de către sectorul bancar a înregistrat o creştere semnificativă în primele nouă luni ale anului 2016 la 16,4 miliarde lei, reprezentând 92 la sută din creditul nou acordat în anul 2015.
De ce a crescut creditarea și ce riscuri pot întâmpina clienții
Evoluţia creditării a fost determinată atât de accelerarea consumului populaţiei – peste 90 la sută dintre debitorii care au contractat un credit nou în perioada ianuarie – septembrie 2016 au optat pentru un credit de consum (inclusiv pentru carduri de credit şi descoperit de cont), cât şi de modificările survenite în piaţa creditului ipotecar ca urmare a modificării legislative introduse de Legea 77/2016 privind darea în plată.
Creditele ipotecare au reprezentat circa 50 la sută din creditul nou acordat în primele trei trimestre din anul 2016, din care 63 la sută s-au realizat prin programul Prima Casă. Cu toate acestea, creditele prin Programul Prima Casă au înregistrat o uşoară reducere a contribuţiei în creditul nou. Pentru comparație, în perioada ianuarie-septembrie din anul 2015, 69 la sută din creditul nou ipotecar acordat a fost accesat prin acest program.
După moneda de acordare, creditele noi au fost acordate aproape în exclusivitate în lei, cerințele prudenţiale privind creditul în valută, precum şi nivelul scăzut al costului creditului în lei contribuind la preferinţa pentru creditul în monedă naţională.
După tipul ratei dobânzii, distingem două evoluţii distincte:
În primul rând, majoritatea creditelor ipotecare nou acordate (peste 80 la sută) au rata dobânzii variabilă, astfel că ajustarea ratei lunare de plată în cazul modificării ratei dobânzii se va face treptat, în funcţie de frecvenţa modificării ratei dobânzii din contractele de credit.
Spre deosebire de acestea, pentru creditele cu dobândă fixă pentru o perioadă între 1 şi 5 ani, ajustarea ratei lunare de plată se va produce brusc (la încheierea perioadei promoţionale) şi va determina o majorare substanţială a gradului de îndatorare afectând capacitatea de plată a debitorilor.
Ponderea creditelor ipotecare cu dobândă fixă între 1 și 5 ani a cunoscut o creștere în anul 2015, dar tendința s-a inversat în prima jumătate a anului 2016.
În al doilea rând, majoritatea creditelor de consum au dobândă fixă. Durata relativ redusă de viaţă a acestor
credite, precum şi sumele împrumutate relativ mai mici fac ca riscul de dobândă în cazul acestor
împrumuturi să fie mai redus.
Ratele de dobândă sunt în prezent la minime istorice, însă posibila schimbare a acestei tendinţe în următorii ani va determina creşterea gradului de îndatorare în special al debitorilor cu credite ipotecare. BNR monitorizează riscurile asociate creditării populaţiei şi analizează cu atenţie necesitatea recalibrării instrumentelor macroprudenţiale pentru o mai bună gestionare a riscurilor, inclusiv a celor rezultate ca urmare a unei posibile creșteri viitoare a ratelor de dobândă.
Debitorii care au contractat un credit în perioada ianuarie-septembrie 2016 au un profil de risc
moderat spre ridicat.
În primul rând, gradul de îndatorare al persoanelor care deţineau credite de la instituţiile de credit era de 32 la sută în septembrie 2016, în timp ce gradul de îndatorare al debitorilor care au accesat un credit nou în primele trei trimestre din anul 2016 a fost cu 7 puncte procentuale mai mare în cazul creditelor ipotecare (46 la sută în septembrie 2016, valoare mediană) și cu 5 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credit de consum (32 la sută în septembrie 2016, valoare mediană) comparativ cu cei care deţineau astfel de credite la sfârşitul anului 2015.
În al doilea rând, s-a menținut asimetria puternică a gradului de îndatorare după venitul debitorului.
Astfel, aproximativ jumătate dintre debitori, în cazul creditelor ipotecare, și peste 70 la sută dintre debitorii care au contractat un credit de consum în perioada analizată au un venit sub venitul mediu pe economie și un grad de îndatorare ridicat (depășind 50 la sută în cazul debitorilor cu credit ipotecar). În plus, persoanele cu un câştig salarial în apropierea valorii salariului minim pe economie (reprezentând aproximativ 13 la sută dintre debitorii cu credite de la bănci, septembrie 2016) apelează şi la alte resurse financiare, nu doar la cele salariale, pentru plata ratelor lunare la creditele contractate.
În al treilea rând, 20 la sută dintre debitorii care au apelat la finanțare de la bănci, în primele trei trimestre semestru ale anului 2016, mai aveau cel puțin un credit contractat anterior, comparativ cu 17 la sută în perioada corespondentă din anul 2015.
Aceste evoluții indică acumularea unor vulnerabilități în sectorul bancar dinspre creditarea sectorului populației care pot crea presiuni suplimentare în momentul în care economia va înregistra o încetinire sau chiar o valoare negativă a ritmului de creştere.
BNR atenționează: persoanele care accesează credite sunt şi cele care au, în general, cea mai scăzută rată de economisire.
Cu alte cuvinte, în momentul unui dezechilibru financiar, acești clienți sunt vulnerabili, fiind primii care vor avea nevoie de ajutor din partea băncii (refinanțare, reeșalonare, darea în plată).
Gabriela DINU
