Bancpost a pierdut irevocabil un proces cu un client din Timisoara, banca fiind obligata sa aplice o diminuare a dobanzii creditului in franci elvetieni, acordat in anul 2007, de la valoarea de 6,74% la numai 0,2%. In fapt, clientul Bancpost va returna bancii rate pentru principal, aplicand numai indicele de referinta LIBOR, al carui nivel este in prezent de 0,2%. Mai mult, Bancpost va returna clientului intreaga suma achitata pana in prezent in contul dobanzii.
Dupa ce in 2010, Bancpost a fost obligata prin lege sa modifice modul de calcul al dobanzii aplicate imprumuturilor, trecand la formula marjei de profit plus un indice de referinta, clientul nu a fost de acord si – mizand pe faptul ca in contractul initial, semnat in 2007, era stipulat ca marja de profit este zero, iar dobanda era alcatuita in functie de normele si indicatorii interni ai bancii – a dat in judecata institutia de credit.
De aici, s-a ajuns ca Bancpost sa imprumute un client fara a-i percepe niciun cost, creditului respectiv aplicandui-se numai valoarea indicelui de referinta LIBOR de 0,2%/an. Cazul Bancpost nu este singular in sistemul bancar autohton, existand si alte procese ale romanilor cu alte banci, unde miza este aceeasi: costuri ZERO pentru creditele accesate in anii de boom economic. Multe dintre aceste procese isi asteapta verdictul din partea judecatorilor, in timp ce altele s-au finalizat.
Dincolo de intrebarea legitima ”Cat de corecta este o dobanda ZERO pentru un credit?”, marea problema care trebuie semnalata este reprezentata de deciziile contradictorii date de Instantele din toata tara pentru spete similare. Practic, in prezent, sunt banci care au castigat sau au pierdut procese intentate de clienti, care aveau aceleasi nemultumiri, fiind obligate ca pentru unii sa mentina costurile initiale, in timp ce altora sa le restituie banii perceputi cu titlul de dobanda si sa renunte la marja de profit.
Discutiile purtate cu presedinti de banci locale au scos in evidenta acest principal aspect, care deruteaza profund institutiile de credit. ”Pana la urma daca Instanta decide ca bancile au gresit, acestea trebuie sa plateasca. Nu este insa normal sa nu avem acelasi verdict pentru procese similare, pentru ca atunci apar semne de intrebare asupra veridicitatii deciziilor judecatoresti. Cine are dreptate pana la urma?”, sublinia seful uneia dintre cele mai mari banci din Romania, prezentand tabloul debusolant al acestor hotarari contradictorii.
Revenind la chestiunea dobanzii zero la creditele accesate, cu siguranta acest element nu poate fi considerat onest si, intr-o abordare echidistanta, reprezinta in fapt o viziune extrema. Se trece practic de la extrema in care costurile erau stabilite de banci fara a lua in considerare un indice de referinta la situatia exagerata in care institutiile de credit sunt fortate sa imprumute bani fara niciun cost. Absurd, fara indoiala!
In orice activitate economica, un produs sau un serviciu poarta un cost. Mai mic sau mai mare in functie de anumiti factori, dintre care cel mai reprezentativ este constituit de marja de profit pe care mizeaza operatorul economic. ”Dobanda ZERO” incurajeaza ideea unor clienti ai bancilor, care se gandesc ca pot obtine in Instanta anularea datoriilor.
