Ministerul Finanțelor a publicat draftul Ordonanței pentru amendarea OUG 114/2018. Schimările deja vehiculate în presă țin de modificarea cotei de impozitare a băncilor care va scădea de la 1,2% pe an la 0,4% pe an, iar din baza impozabilă vor fi scăzute o serie de active, după cum anunța Eugen Teodorovici. Noua lege prevede o referința nouă pentru creditele noi în lei acordate persoanelor fizice, dar și pentru refinanțări.
Noul indice nu garantează scăderea ratei bancare. Guvernul vinde impresii
În România, ROBOR se stabilește prin OUG, nu este stabilit de piață. Datele BNR arată că după noile calcule impuse din 1 mai, românii vor achita rate mai mari.
“Ordonanța lăcomiei” va fi modificată printr-o nouă OUG. Din noile date și afirmațiile guvernanților au dispărut declarațiile pompoase prin care PSD garanta românilor „înjumătățirea ratelor”. Citește AICI
În noua variantă, băncile sunt obligate la plata taxei pe active financiare nete, aceasta urmând să fie de 0,4% pe an pentru instituţiile cu o cotă de piaţă mai mare sau egală cu 1% şi de 0,2% pe an pentru cele cu o cotă de piaţă sub 1%, conform noului proiect de modificare a OUG 114, publicat marţi seara de Ministerul Finanţelor Publice.
Cota de piaţă va fi cea stabilită la finele semestrului/anului pentru care se datorează taxa.
Băncile vor raporta și vor achita taxa semestrial, chiar dacă au cerut să fie o taxă anuală.
Taxa pe active se va calcula prin aplicarea cotelor prevăzute asupra bazei impozabile reprezentată de activele financiare nete ale instituţiei bancare existente în sold la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, potrivit evidenţei contabile, din care se scad următoarele active financiare: numerarul; solduri de numerar la bănci centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; expuneri neperformante la valoare netă; titluri de datorie emise de administraţii publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite şi avansuri acordate administraţiilor publice la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate de instituţiile de credit sectorului neguvernamental purtătoare de garanţii primite din partea administraţiei publice centrale la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; credite acordate instituţiilor de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; depozite la instituţii de credit, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; conturi de corespondent la instituţii de credit şi creanţe ataşate, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante; operaţiuni reverse repo şi titluri luate cu împrumut, creanţe ataşate şi sume de amortizat, la valoare netă, din care se exclud expunerile neperformante.
Potrivit Agerpres, taxa se va putea reduce în cazul creşterii intermedierii financiare, prin creşterea soldului creditelor cu 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor acordate societăţilor nefinanciare şi gospodăriilor populaţiei este egală sau mai mare decât ţinta de creştere a creditării şi cu până la 50%, în cazul în care creşterea soldului creditelor este mai mică decât ţinta de creştere a creditării, reducerea fiind stabilită proporţional, pe baza unei formule de calcul.
De asemenea, taxa se va reduce şi pentru diminuarea marjei de dobândă, respectiv cu 50%, în cazul în care marja de dobândă calculată la nivelul semestrului/anului pentru care se datorează, se situează sub nivelul marjei de referinţă a dobânzii, sau în cazul în care diminuarea marjei de dobândă este egală sau mai mare decât ţinta de diminuare a marjei de dobândă, şi cu până la 50%, în cazul în care diminuarea este sub ţinta de diminuare a marjei de dobândă, reducerea fiind calculată proporţional.
Taxa pe active, calculată şi redusă, pe baza indicatorilor privind cota de piata, soldul creditelor şi marja de dobândă înregistraţi la nivelul primului semestru al anului pentru care se datorează taxa pe active şi a jumătate din nivelurile ţintă de creştere a creditării şi a ţintei de diminuare a marjei de dobândă, se declară şi se plăteşte până la data de 25 august, inclusiv, a anului pentru care se datorează.
Taxa nu se datorează şi nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situaţii: dacă a îndeplinit 100% ţinta de creştere a creditării, sau dacă a îndeplinit 100% ţinta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creşterii creditării şi al diminuării marjei de dobândă este cel puţin 100%.
Conform proiectului „indicatorii ţintă de creştere a creditării şi de diminuare a marjei de dobândă, precum şi marja de referinţă a dobânzii se stabilesc anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, cu recomandarea Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Pentru anul 2019, pentru fiecare instituţie bancară, ţinta de creştere a creditării este de + 8,0 la sută, ţinta de diminuare a marjei de dobânda este de -8,0 la suta, iar marja de referinţă a dobânzii este de 4,0 puncte procentuale”.
Băncile care nu au profit nu plătesc taxa
Nu sunt supuse taxei pe active instituţiile bancare care înregistrează pierdere contabilă, înainte de calculul taxei pe active, la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa.
Instituţiile bancare pentru care Banca Naţională a României, în exercitarea atribuţiilor care îi revin, în calitate de autoritate de supraveghere, a impus limitarea activităţii de creditare nu datorează taxa pe active pentru perioada în care operează această măsură. În acest caz, taxa pe active datorată, se determină prin raportarea taxei pe active la numărul de zile aferent semestrului/anului pentru care se datorează taxa şi înmulţirea rezultatului cu numărul de zile aferent perioadei în care nu a operat măsura.
În cazul în care taxa pe active datorată de instituţiile bancare se situează peste profitul contabil, înainte de calculul taxei pe active, înregistrat la sfârşitul semestrului, respectiv al anului pentru care se datorează taxa, acestea datorează taxa pe active în limita profitului contabil înregistrat, fără a influenţa taxa pe active datorată pentru anii următori.
Contribuabilii care încetează să existe în cursul anului au obligaţia de a declara şi a plăti taxa pe active proporţional cu perioada impozabilă , până la data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent, respectiv până la data radierii, după caz.
Contribuabilii nou înfiinţaţi în cursul anului datorează taxa pe active începând cu anul următor.
Cheltuiala cu taxa pe active este cheltuială deductibilă la stabilirea rezultatului fiscal reglementat de titlul II din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
La sfârşitul anului trecut, Guvernul a decis, prin Ordonanţa de Urgenţă 114, impozitarea activelor financiare ale băncilor în cazul unui nivel al ROBOR mai mare de 2%, contribuţie numită iniţial de autorităţi „taxă pe lăcomie”.
