Llira sterlină se clatină și e în cădere liberă pe măsură ce noul prim ministru al Marii Britanii, Boris Johnson, a fost foarte clar cu privire la faptul că vrea să facă totul pentru a menține toate opțiunile disponibile – inclusiv opțiunea unui „Brexit pe marginea prăpastiei” – pentru a păstra un avantaj față de UE, chiar dacă pretinde că e încrezător cu privire la încheierea unui acord, confirm unei analize directorului strategie FX Saxo Bank, John Hardy.
Potrivit lui Hardy, „un studiu al CBI din Marea Britanie sugerează că niciuna dintre părți nu este cu adevărat pregătită pentru un Brexit fără acord, dar că partea UE este chiar mai puțin pregătită decât Marea Britanie. Este dificil de estimat cât de departe sunt dispuse cele două părți să ducă acest impas, dar este clar că, între timp, lira sterlină este privită ca o supapă de siguranță.
Însă cred că euro ar trebui să preia puțin mai mult din impactul negativ decât a făcut-o până acum, nivelul de 1,1100 la EURUSD supraviețuind doar până în acest punct. Deja înainte de un posibil Brexit „pe marginea prăpastiei”, mașinăria de export a Germaniei este îngenuncheată, indicele PMI pentru producție aflându-se aproape de 40. Iar Marea Britanie este aproape la fel de importantă precum China ca destinație de export pentru Germania – aproape 7% din exporturile germane. La nivel de UE, cifra se ridică la un uimitor 345 de miliarde de lire sterline în exporturi către Marea Britanie. Este UE dispusă cu adevărat să declanșeze o recesiune în UE prin pedepsirea unuia dintre cei mai importanți clienți ai săi?
Acum vreo lună, am susținut că, în cele din urmă, o formă de realpolitik va prevala, ceea ce va duce la un Brexit gestionat cu un drum lung pentru negocieri suplimentare pentru un acord comercial final. Și piața pare să fi evaluat, într-un oarecare grad, acest rezultat, și nu se simte deloc confortabil cu jocul pe care cele două părți îl joacă în prezent. Desigur, cadrul acum este că, dacă UE renunță și este dispusă să discute, lira sterlină s-ar putea redresa cu 2% sau mai mult într-o clipită, deci o acumulare lentă continuă a oportunităților de investiții opționale suplimentare pe termen lung în cadrul unei evoluții pozitive a lirei sterline față de moneda unică a or more in a devenit mai stringentă în eventualitatea în care se poate evita o cursă către marginea prăpastiei. Asta nu înseamnă că nu testăm 0,9300 sau mai sus la EURGBP mai întâi – e chiar posibil cu cât impasul continuă mai mult.
Lira sterlină se tranzacționează sub cea mai scăzută închidere săptămânală a sa din 1985 încoace, care a fost la început de 2017 în jur de 1,2165, dar terenul psihologic de probă evident în acest caz este, cel mai probabil, în jurul zonei de 1,2000. Așa cum am discutat mai sus, riscul titlurilor de presă este extrem pentru lira sterlină acum și, cel mai probabil, începe să încline către evoluție pozitivă mai degrabă decât spre cea negativă pentru lira sterlină la aceste niveluri – cel puțin în ceea ce privește funcția reacției la știri pe termen scurt. O știre pozitivă pentru lira sterlină ar fi că una dintre părți a renunțat la poziția sa – și, dat fiind că Boris Johnson pariază totul pe livrarea unui Brexit cu orice preț, ar trebui să fie un anunț din partea UE care să fie de acord să renegocieze acordul în speranța unei stabilizări sau a unei îmbunătățiri a lirei sterline în viitorul apropiat.
Reducerea Fed nu are nimic de-a face cu mandatul dual?
E ușor să ne scărpinăm în creștet și să ne întrebăm de ce simte Fed nevoia de a începe un ciclu de relaxare când piețele de active tranzacționează la maxime record, iar rata șomajului este aproape de minime record. Fed a fabricat argumentul slab al „inflației simetrice” pentru a-și explica motivațiile (nevoia de a aduce inflația peste ținta de 2% pentru o vreme pentru a compensa perioadele în care inflația a fost sub acea țintă). Dar adevărata sursă a deciziei Fed de a reduce este aceea că deja a pierdut în mare parte controlul politicii.
Lipsa lichidității dolarului are propria sa dinamică și a fost agravată de reducerile fiscale masive și de stimulentele lui Trump, solicitând sectorului privat american să înghită cantități mari de titluri de trezorerie, acum că cumpărătorii străini nu mai contribuie la rezervele minime obligatorii. Un alt factor imediat este suspendarea plafonului de îndatorare de pe urma acordului pe care Trump l-a făcut cu Congresul care are acum ca rezultat faptul că Trezoreria SUA își construiește rezervele din nou în valoare de sute de miliarde de USD.
De asemenea, alte bănci centrale deja câștigă cursa într-un joc al devalorizării competitive („războiul valutelor”). Iar faptul în sine că schimbarea majoră a perspectivei politicii Fed nu a reușit să scadă USD furnizează propria sa motivație și forțează mâna Fed. Pentru a fi cu un pas înaintea problemelor de lichiditate ale USD, Fed va trebui să înceapă în curând relaxarea cantitativă și chiar în mod masiv – reducerile dobânzilor sunt doar o distragere a atenției.
Mai rău, este probabil ca mediul de tranzacționare să se dovedească a fi dificil. Am făcut o prognoză pe termen lung pentru un USD mai slab în perspectiva noastră pentru T3 – dar dacă Fed se dovedește a fi prea lentă în acest sens, am putea foarte bine să fim martorii unei alte creșteri mai întâi.
Acea creștere, la rândul său, va determina următoarea mișcare politică a Fed și tot așa, la infinit. Iar liderul mesajelor de pe Twitter, la un anumit nivel al USD, va fi, de asemenea, bucuros să creeze un precedent (și dezmințiri directe recente) și să împuternicească Trezoreria SUA să intervină în piață, deși prima mișcare ar putea fi prin intermediul unui comportament agresiv la adresa politicii comerciale.
Acest mediul va impune o tranzacționare agilă și folosirea opțiunilor. Și în afara lirei sterline – volatilitățile par a fi un gheșeft pentru a merge împotriva curentului și pentru a începe stabilirea unor poziții scurte pe termen mai lung la USD față de JPY și EUR dacă USD depășește pragul aici, chiar dacă se tranzacționează tactic pentru un USD puternic pe termen scurt.
Ce se mai întâmplă săptămâna asta?
Ședința FOMC a fost, în mod clar, principalul eveniment din această săptămână pentru toate piețele, dar avem publicate și datele pe luna iunie ale PCE SUA, estimate la 1,5% de la an la an pentru numărul Core. De asemenea, spre finalul zile se publică și încrederea consumatorilor. Am avut ședința Băncii Japoniei și valoarea CPI Australia, de notat aici că randamentul pe 10 ani al Australiei a scăzut către noi minime aproape de 120 de puncte de bază – niveluri fără precedent.
Azi este ziua mondială a indicelui PMI manufacturier, iar Banca Angliei se reunește (nu este estimată o mișcare legată de dobândă – își rezervă gloanțele pentru momentul în care vor ști cum arată Brexit-ul). În final, vineri aruncăm o privire asupra celor mai recente date legate de statele de plată și câștigurile din SUA, pe măsură ce începe o nouă lună slabă care arată faptul că media mobilă pe termen scurt pentru statele de plată este în declin (deși rezultatele săptămânale nu confirmă, în ultima vreme).”
