In filosofia profund mioritica, dupa decembrie 1989, legile autohtone au constituit mai mereu parghii de dezvoltare intr-un mediu prietenos pentru cativa baieti cel putin norocosi, care au interpretat normele astfel incat interesele proprii sa ramana in picioare. Tot in acest fel se pot interpreta si actele normative care reglementeaza activitatea institutiilor de credit, care, de fiecare data, au pus in practica legile consolidandu-si pozitia de forta in raport cu toti clientii. Orice articol din actele normative, care parea sa aduca putina lumina in relatia banca-client, a capatat – prin priceperea juristilor educati in spirit camataresc – semnificatia favorabila institutiei de credit. Niciodata, orice ar fi, in orice conditii, cu orice scop, prin orice metode, banca nu trebuie sa piarda. Aceasta pare a fi sintagma dupa care se ghideaza toate bancile autohtone, fara nicio exceptie.
Faptul ca o lege a fost interpretata, de fiecare data, dupa bunul plac de bancheri, este stiut si nu poate fi pus la indoiala. Interesant este insa ca Ordonanta de Urgenta 50/2010 privind creditele populatiei nu se mai inscrie in aceeasi linie. Legea poate fi interpretata si de clienti. Este neclara si creeaza confuzii, dupa cum spune si presedintele Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. Cu alte cuvinte, favorizeaza excesul de furie a grupurilor de clienti care au inceput sa se organizeze pentru a tine piept abuzurilor institutiilor de credit. Le da apa la moara! Si, dupa cum declara tot domnul Ghetea, ordonanta trebuie sa fie clara si cu aplicabilitate fara echivoc, astfel incat sa se evite ceea ce se intampla in acest moment. „Ati vazut clienti nemultumiti, oameni care merg si-si pierd timpul prin tribunale. Nu acesta era scopul”, subliniaza seful ARB. Bancherii au tinut-o, la unison, ca aceasta lege trebuie modificata.
Nu spun ca nu cred si in interesul vizibil al bancilor ca aceste reglementari sa capete o alta forma, insa eu consider ca toata „galagia” este in fapt o strategie prin care se incearca tragerea de timp. Cu siguranta, in spatele declaratiilor apocaliptice formulate de bancheri, aceeasi juristi educati in spirit camataresc se chinuiau sa gaseasca solutii. Adica, acele parghii prin care actele aditionale de la contractele de credit sa cuprinda cel putin aceleasi obligatii de plata ca si pana in prezent. Si, din pacate, le-au gasit si de aceasta data. Un exemplu in acest sens il constituie metoda prin care comisionul de rambursare anticipata ramane valabil, chiar daca OUG 50/2010 stabileste in mod clar faptul bancile nu mai au voie sa perceapa clientilor asemenea taxe pentru imprumuturile cu dobanda variabila, in timp ce la celelalte credite comisioanele sunt limitate la 1%.
Practic, unele banci au ales sa fenteze noile reglementari, mizand pe aceleasi tertipurile la care apeleaza foarte des operatorii de telefonie mobila. Este vorba de acele contracte pe termene prestabilite, la care clientii nu pot renunta decat daca achita o taxa, reprezentand – spre exemplu – costul telefonului mobil primit gratuit sau la un pret redus la semnarea actelor. In cazul bancilor, oferta speciala reprezentata de reducerea de dobanda la accesarea creditului isi arata coltii in cazul in care clientul decide sa restituie bancii banii inainte de scadenta. Un asemenea exemplu a fost primit de publicatia noastra din partea unui client care ne semnala ca una dintre prevederile actului aditional al contractului, pe care urmeaza sa-l semneze, stipuleaza faptul ca „in situatia creditului de tip <Generos>, in cazul in care Imprumutatul solicita rambursarea anticipata partiala sau totala a creditului, Imprumutatul are obligatia de a restitui Creditorului, la momentul efectuarii platii in avans, reducerea de dobanda reprezentand 4% din suma rambursata in avans”. Situatia prezentata nu este singulara, din informatiile www.bankingnews.ro existand si alte banci care apeleaza la diverse trucuri pentru a fenta legea. In concluzie, bancile au avut nevoie de un ragaz. Pentru a-si demonstra puterea lor si slabiciunile legii!
Cornel Dinu
cornel.dinu@bankingnews.ro
