IRCC este indicele de referință pentru creditele cu dobândă variabilă acordate în lei care, începând cu 2 mai 2019, conform OUG 19/2019, a înlocuit indicele ROBOR. IRCC este calculat la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, fiind aplicat de către fiecare bancă pentru trimestrul următor.
Motivația de bază promovată de politicieni pentru implementarea unei noi formule de calcul, respectiv ”IRCC + marja băncii” în locul ”ROBOR 3 luni/6 luni + marja băncii”, era ieftinirea creditelor. Interferența populistă brutală asupra activității de creditare din România se justifica, în opinia politicienilor, pe acuzaţiile habarniste la adresa băncilor, conform cărora dobânzile interbancare ROBOR erau manipulate printr-o înţelegere de tip cartel între instituțiile de credit.
Bancherii au reacționat la apariția noului indice de referință, vorbind despre lipsa exactităţii, fiabilităţii și relevanţei IRCC, existenţa unui decalaj temporal şi a unui risc al volatilităţii. Mai mult, reprezentanții industriei de profil avertizau asupra faptului că înlocuirea ROBOR cu IRCC în metoda de calcul a costurilor creditelor în lei va conduce în cele din urmă la creşterea costurilor de creditare pentru consumatori şi o lipsă de predictibilitate din partea acestora asupra obligaţiilor de plată lunare.
Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor, a folosit o metaforă pentru a explica care este diferența între ROBOR, indicele în funcție de care sunt calculate dobânzile la creditele vechi, și IRCC, noul indice pentru finanțarea populației, asociind dulceața și marmelada activității de creditare.
Florin Dănescu, Președinte Executiv Asociația Română a Băncilor: “Este foarte greu de explicat despre ROBOR şi IRCC. IRCC-ul este o medie de mai multe ROBOR-uri, o medie de mai multe cotaţii interbancare la mai multe termene. ROBOR era ceva corelat cu creditarea pe termen mediu, iar astăzi avem un indice calculat pe baza unor tranzacţii peste noapte, care este cumva trimis în timp cu şase luni în urmă faţă de termenul când este aplicat. În concluzie, să mă iertaţi că folosesc o metaforă: dacă noi foloseam o dulceaţă dintr-un anumit fruct, ROBOR la trei luni, astăzi corelăm cu creditarea un fel de marmeladă, nu ştim din ce fructe, vedem doar un rezultat final şi care nu are nicio legătură cu piaţa”.
Iată cum, la distanță de un an și trei luni, preveziunile bancherilor privind creșterea costurilor de creditare din cauza instituirii noului indice de referință IRCC prind contur. Culmea ironiei este că în momentul de față indicele ROBOR 3M a devenit mai mic decât invenția populistă IRCC. Pentru lunile iulie, august și septembrie 2020, IRCC este cotat la 2,41%, în timp ce ROBOR 3M are valoarea de 2,20%.
Intervențiile Băncii Naționale a României asupra dobânzii de politică monetară generate de pandemia de coronavirus au condus la o reducere considerabilă a ROBOR 3M de la 3,18% în martie 2020 la 2,20% în iulie 2020. Trendul nu este observabil și în cazul IRCC, deoarece acest indice de referință se raportează la media aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, practic la perioada ianuarie – martie 2020.
Dureros este faptul că acest decalaj temporal, la care s-au referit bancherii, pune în dificultate clienții care au accesat împrumuturi raportate la IRCC. În plină criză, costul creditelor lor rămâne ancorat la o perioadă în care economia funcționa în parametri normali. De partea cealaltă, debitorii cu credite raportate la ROBOR 3M se bucură de măsurile BNR luate cu scopul de a consolida lichiditatea din sistemul bancar, care să contribuie la finanțarea în bune condiții a ecconomiei reale și a sectorului public.
