2021 va fi, cel mai probabil, încă an încărcat cu evenimente globale provocatoare, unele previzibile, altele mai puțin. Pandemia de Covid și noul și nedefinitul normal ne arată că avem în fata încă un an plin de incertitudini economice.
Economia globală va consemna un avans de aproximativ 5% în acest an, fiind cea mai rapidă rată de creştere înregistrată în secolul 21, urmând să revină la nivelul dinainte de pandemie până la finalul anului curent sau, cel târziu, până la începutul anului viitor, arată raportul PwC Global Economic Watch 2021.
Covid-19, elefantul din cameră. Rederesarea economică depinde de criza sanitară
Drumul către o creștere economică puternică, durabilă, echilibrată și incluzivă va fi lung și dificil.
Chiar dacă vaccinarea a demarat, mai este mult până la revenirea la o viață normală si implicit la realuarea activitatilor economico-sociale. Iar datele celui mai recent raport PwC arată că economiile vor simti o gura de oxigen abia in 2022.
Mai mult, în următoarele luni anumite tăți se vor confrunta cu pandemia, în special pentru ţările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă şi ar putea fi forţate să impună blocaje parţiale sau totale ale economiei. Astfel, vom asista cum era de așteptat, la o revenire inegală între ţări, sectoare economice şi venituri personale şi va depinde de reuşita campaniilor de vaccinare, precum şi de condiţiile fiscale, monetare şi financiare ale fiecărui stat în parte.
Citeste AICI prognoza făcută de Banca Mondială despre redresarea economie românești in 2021.
„Previziunile optimiste la nivel global dau încredere că recuperarea pierderilor suferite în ultimul an se va face mai rapid decât se credea la începutul pandemiei. România urmează tendinţa globală, având în vedere că estimările Comisiei Naţionale de Prognoză indică o creştere de 4,5% în acest an, după declinul de 4,2% din 2020. Sunt veşti bune pentru mediul de afaceri care va avea nevoie, totuşi, în continuare de sprijinul guvernamental. Pe măsură ce pandemia va fi controlată prin vaccinare, ar fi bine ca guvernul să ia măsuri pentru o creştere durabilă, cu accent pe investiţii şi crearea de locuri de muncă. La rândul lor, companiile trebuie să se concentreze pe strategii de dezvoltare şi investiţii, inclusiv în forţa de muncă, pentru a face faţă atât problemelor cauzate de pandemie, cât şi schimbărilor de durată pe care aceasta le-a impus deja în economie şi în societate”, spune Ionuţ Simion, Country Managing Partner PwC România, potrivit Agerpres.ro.
Potrivit Global Economic Watch 2021, economia Chinei este deja mai mare decât înainte de pandemie, dar alte economii avansate, în special cele puternic bazate pe servicii, precum cele din Marea Britanie, Franţa şi Spania, sau cele axate pe exportul de bunuri de capital, precum Germania şi Japonia, au o probabilitate mai mică de a reveni la nivelurile anterioare crizei, până la sfârşitul anului 2021.
Previziunile PwC avertizează că următoarele trei până la şase luni vor continua să aibă multe provocări, în special pentru ţările din emisfera nordică care trec prin lunile de iarnă şi ar putea fi forţate să impună blocaje parţiale sau totale ale economiei, aplicate în prezent în Germania şi Marea Britanie. Astfel, aceste economii s-ar putea contracta în primul trimestru şi ar putea reveni pe creştere probabil în a doua jumătate a anului, când este de aşteptat ca cel puţin două treimi din populaţia lor să fie vaccinată.
În economii precum Marea Britanie, Franţa, Spania şi Germania se preconizează că nivelurile de producţie încă scăzute vor duce la creşterea ratelor şomajului, majoritatea locurilor de muncă afectate fiind cele din partea de jos a distribuţiei câştigurilor, agravând astfel inegalităţile de venituri.
Raportul PwC arată că, în 2021, un accent important se va pune pe mediu, investiţii semnificative şi schimbări de politici legate de Acordul climatic de la Paris fiind aşteptate în principalele blocuri comerciale, inclusiv SUA, China şi Uniunea Europeană.
„În acest context, valoarea emisiunilor globale de obligaţiuni verzi ar putea depăşi pentru prima dată 500 de miliarde de dolari, având în vedere creşterea apetitului investitorilor pentru fondurile de mediu, social şi de guvernanţă (ESG). Fondurile destinate ESG ar putea ajunge astfel la o pondere de până la 57% din totalul fondurilor mutuale europene, până în 2025. Obligaţiunile verzi sunt utilizate pentru finanţarea directă a proiectelor de mediu şi reprezintă în prezent mai puţin de 5% din piaţa mondială de venituri fixe”, se mai arată în documentul citat.
Potrivit consultanţilor, preţul mediu anual al petrolului va rămâne sub 60 dolari pe baril, dar probabil va creşte în a doua jumătate a anului. De asemenea, Italia ar putea reveni în clubul ţărilor cu PIB de peste 2.000 de miliarde de dolari.
