Rata anuală a inflaţiei a urcat la 5,3% în luna august 2021, de la 5% în iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 7,92%, mărfurile alimentare cu 2,7%, iar serviciile cu 2,97%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
De asemenea, rata inflaţiei de la începutul anului (august 2021 comparativ cu decembrie 2020) este 4,7%. Potrivit INS, energia electrică, gazele naturale şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult în ultimul an, în timp ce cartofii au înregistrat cele mai semnificative scăderi de preţuri.
În ceea ce priveşte alimentele, în ultimul an cel mai mult s-au scumpit uleiul comestibil – 21,27%, brânza de oaie – 6,53% şi peştele proaspăt – 6,15%, iar cele mai importante scăderi de preţ au fost înregistrate la cartofi – 31,33%, fructele proaspete – 2,51% şi citricele şi alte fructe meridionale – 1,13%.
La categoria mărfuri nealimentare, în ultimul an cele mai mari creşteri de preţ au fost consemnate la energie electrică – 24,65%, gaze naturale – 20,55% şi combustibili – 14,11%.
Premierul Florin Cîţu si-a manifestat, vineri, încrederea că Banca Naţională a României va interveni pentru a „tempera dinamica inflaţiei”, după ce rata inflaţiei pe luna august a fost de 5,3%. Cu alte cuvinte, premierul pasează problema in curtea BNR, asteptand, cel mai probabil, majorarea dobanzii cheie, chiar dacă știe că Banca Centrală nu poate interveni pe componenta prețurilor administrate iar despre creșterea dobânzii Dan Suciu a explicat deja de ce nu este o soluție viabilă acum.
Şeful Executivului a declarat, la Iaşi, că investiţiile nete în economie au crescut faţă de anul trecut cu 10%, exprimându-şi încrederea că politica fiscală şi cea monetară vor determina o scădere a inflaţiei.
„Vedem această creştere a preţurilor în special la produsele alimentare. M-am uitat la cifre în această dimineaţă. Acolo este dinamica cea mai mare, la produsele alimentare. La produsele nealimentare este o creştere de 3%. Am încredere că Banca Naţională va găsi soluţia pentru a tempera dinamica inflaţiei, dar tot astăzi avem şi o veste bună: investiţiile nete în economie au crescut faţă de anul trecut, când am avut investiţii record, au crescut cu 10% în primul semestru sau cu 12% în trimestrul doi, ceea ce înseamnă că strategia noastră de a investi în economie, de a creşte veniturile, funcţionează şi cred că politica fiscală pe care noi o implementăm, împreună cu politica monetară, care sigur va duce la reducerea dinamicii inflaţiei va da rezultate bune în perioada imediat următoare”, a afirmat Cîţu.
Ce spune BNR
In raportul BNR, creșterile semnificative de prețuri se inregistrau la energie, gaze și combustibili dar avem “doar un puseu inflaționist venit din prețurile la energie care au luat-o razna din motive obiective și subiective, dar în anul care vine, mai ales în partea a doua vom avea o temperare”, declara Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Centrale, în 25 august.
Acesta explica că institutia nu poate interveni pe componenta prețurilor administrate, insă poate să tempereze celelalte așteptări de prețuri, mai ales să ancoreze inflația în jurul valori de 5%. Cum o poate face?
Dan Suciu a explicat setul în 3 pași ale măsurilor adoptate de BNR, cuprinse într-un ”protocol medical de tratare a inflației”, așa cum l-a descris purtătorul de cuvânt. “Trebuie să spunem că noi deja suntem în acest protocol. Primul pas, mai ales în situația pandemică și economică complicată a fost să încetăm achiziția de titluri de stat. Am intervenit în piață în cursul anului trecut prin metode neortodoxe, să spunem așa, cumpărând titluri de stat pentru a avea lichiditate, pentru a fi bani la dispoziția statului. Am oprit acel protocol. Al doilea pas este să controlăm lichiditatea din piață. Am anunțat deja acest lucru, că ținem ferm lichiditatea sub control. Suntem în acest proces, deocamdată el funcționează rezonabil în termenii noștri, considerăm că este satisfăcător pentru situația dată. Al treilea pas este cel de creștere al dobânzii. Este cel mai important instrument, nu am intrat în acest proces și încercăm să ținem cât se poate dobânda la acest nivel. De ce? În momentul în care am crește dobânda de intervenție am determina aproape o deflație pe celelate prețuri. Am complica viața celorlate entități economice, cele care nu țin de energie, de prețurile administrate asupra cărora nu avem nici un control. Dobânda este cel mai puternic instrument și ultimul”, a precizat Dan Suciu.
Cu cât s-au scumpit produsele, potrivit INS
BNR a majorat la 5,6% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, conform unei prezentări realizate în august de guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Citește si
