Rata anuală a inflației IPC și-a menținut traiectoria descrescătoare în T3 2023, cu sprijinul decisiv al prețurilor produselor alimentare, a spus guvernatorul Bancii Centrale la prezentarea raportului asupra inflatiei din 10 noiembrie 2023. Astfel, BNR menţine la 7,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi a majorat la 4,8% pe cea pentru sfârşitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri.
BNR estima în august 2023 o inflaţie de 7,5% pentru finalul anului 2023 şi 4,4% pentru sfârşitul lui 2024.
Guvernatorul BNR a explicat in cadrul conferintei că se obervă „o temperare evidenta a cresterii economice, în T2, ce probabil va continua in T3, va trebui sa fim atenti la mixul de politic economice pentru a nu crea recesiune”.
Impactul noilor taxe asupra inflației: 0,9 puncte procentuale în primul trimestru din 2024
„Aceasta este prognoza pe care probabil că o aşteptaţi. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creşterilor de TVA, aducerea lor la acelaşi nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte şi accize, creşterea accizelor. Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeaşi traiectorie de dezinflaţie şi ajungem în intervalul ţintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025. Ceea ce, ca să îi irit puţin pe monetarişti, că sunt mulţi monetarişti în sală, nu este rău, în contextul a două războaie şi a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine”, a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflaţiei.
El a explicat că principala contribuţie la scăderea inflaţiei este reducerea inflaţiei CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare şi ţinerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă de timp şi-a spus efectul şi îşi va spune în continuare.
„Ce este relativ nou în această prognoză, este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, şi asta în contextul anticipării unui ritm susţinut al corecţiei fiscale pe parcursul anului 2024 şi al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi şi în lume.
Riscuri? De la prețul materiilor prime, tensiuni în Orient, până la politica fiscală a guvernului și piața muncii
Ce riscuri vedem la adresa acestor prognoze? În ceea ce priveşte evoluţia cererii interne, nu vedem riscuri inflaţioniste, ci mai degrabă în jos. La impactul preţurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare şi finale datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu vedem riscuri în sus, de creştere. Politica fiscală şi cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri. Unele cum sunt măsurile de majorare a unor taxe, care se duc direct în preţuri, în sens de creştere a preţurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de guvern, duce inflaţia în jos. Iar pe piaţa muncii din punctul nostru de vedere, luând în considerare şi anul electoral, riscurile sunt de a împinge creşterea preţurilor în sus, de a amplifica creşterea preţurilor”, a explicat Mugur Isărescu.
Mugur Isărescu: Nu vrem sa creeam anticipații
Intrebat când vom asista la scăderea dobanzii cheie, Mugur Isărescu a reamintit că BNR nu va ceda in fața inflatiei persistente și nu vom vedea reducerea dobânzii de politică monetară până când nu se observă că inflaţia scade.
„Avem o inflatie mare, peste rata de politică monetară. În plus nu este clar ca ea se duce in jos, pot să mai apară șocuri care să ducă la cresterea prețurilor. Nu este momentul să discutam despre o eventuala scădere, însă în piață dobânzile au scăzut semnificatv – pana la 6 si ceva. Nu vrem să dam acest sentiment ca există șanse de reducere a dobânzii cheie”.
Mugur Isărescu a explicat de ce nu poți să scazi rapid dobânda cheie. „Cea mai proastă combinație e să te duci cu rata de politică monetară în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou”, spune Guvernatorul.
El a fost întrebat despre reducerea dobânzilor de politică monetară din regiune. Guvernatorul BNR a afirmat că instituţia se uită atât la Banca Centrală Europeană cât şi la băncile din regiune, subliniind că nicio ţară din regiune, care are politici monetare bazate pe flotarea cursului de schimb, nu are problema fiscal – bugetară pe care o are România.
„Nu imităm ce se întâmplă în Polonia, au avut particularități. Cehia, Polonia, Ungaria – nici una nu are problema fiscal bugetară pe care o are România”, a spus Mugur Isărescu.
