România are nevoie de un acord special cu băncile mamă ale instituţiilor financiare prezente în ţară, similar cu cel încheiat la precedenta criză economică, cu scopul de a securiza finanţarea statului în 2025, potrivit unei analize Frames, citată de Agerpres.ro.
„Un acord financiar de 8-10 miliarde de euro ar oferi României o „gură de oxigen” absolut esenţială până la finele anului şi ar reprezenta un argument solid în ochii investitorilor străini şi ai agenţiilor de rating în privinţa perspectivelor pozitive ale economiei româneşti”, se arată în analiza citată.
Potrivit analiştilor de la Frames, România are o gravă problemă de finanţare în momentul de faţă, iar toate eforturile de reformă s-ar putea amâna din aceasta cauză, spun experţii.
„Indiferent de cât de bine intenţionaţi ar fi preşedintele Nicuşor Dan şi viitorul premier, efectele financiare ale reformelor propuse se vor vedea în timp. Marea problemă, în momentul de faţă, o reprezintă asigurarea lichidităţii, a banilor de care statul are nevoie astăzi pentru a-şi asigura plata obligaţiilor. Iar la acest capitol avem o mare problemă. Am ajuns să ne împrumutăm, în medie, cu aproximativ 1 miliard de euro pe săptămână pentru a asigura funcţionarea statului”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Potrivit companiei de consultanţă economică, soluţia financiară de urgenţă o reprezintă un acord financiar cu marile bănci străine prezente în România care să ofere, pentru următoarele 6-10 luni, banii de care statul are nevoie urgentă.
„Preşedintele Nicuşor Dan vorbea de o sumă de 30 miliarde lei pe care încearcă să o identifice pentru a asigura menţinerea deficitului în 7,5 la sută. Un acord cu băncile mamă, care să pună la dispoziţia României o linie de finanţare de 8-10 miliarde euro, ar putea rezolva această problemă.
Nu văd de ce băncile ar refuza un astfel de acord, având în vedere că am mai fost în această situaţie la precedenta criză când, la Viena, marile bănci străine s-au angajat să susţină economia românească. Oricum au de câştigat. Ele se împrumută cu 2-3 la sută şi vor da Guvernului de la Bucureşti aceşti bani cu 6-7%, ceea ce le va asigura un câştig substanţial”, arată analiza Frames.
Potrivit sursei citate, pentru a evita ca România să intre în zona de junk şi pentru a reclădi încrederea investitorilor, noii guvernanţi trebuie să îşi schimbe abordarea tradiţională, focusată pe creşterea taxelor.
„Reforma fiscală susţinută de domnul Boloş (Marcel Boloş, în prezent ministrul Proiectelor Europene şi fost ministru al Finanţelor, n.r.), despre care nimeni nu ştie concret ce conţine, nu putem estima decât că se referă la creşteri de taxe, trebuie înlocuită cu un pachet de măsuri economice îndrăzneţe, outside the box, care să aducă bani rapid la buget şi să evite creşterea taxelor – o măsură extrem de nocivă pentru România”, a afirmat Adrian Negrescu.
Una dintre soluţiile propuse de firma de consultanţă o reprezintă restructurarea modului în care se împrumută statul de la români şi companii, prin clasicele emisiuni de titluri de stat.
„Ar trebui să profităm de dorinţa oamenilor de schimbare, de votul lor european, de dorinţa de a ajuta la ieşirea României din dezastrul în care ne-au adus guvernele precedente. Una dintre soluţii o reprezintă dezvoltarea rapidă a unui program de finanţare complet diferit, un fel de „România renaşte” prin care statul să se împrumute mult mai eficient de la populaţie”, spune Negrescu.
Conform analiştilor, formatul titlurilor de stat ar trebui schimbat, în aşa fel încât să fie vândute în toate locurile posibile, de la marile magazine la benzinării şi în alte zone comerciale.
„Să poţi cumpăra titlurile de stat mai simplu, de oriunde, şi astfel să ajuţi ţara să iasă din criză. O campanie de marketing bine făcută ar putea responsabiliza oamenii să pună umărul la salvarea ţării din criză. Suntem capabili să facem aşa? Pot cei din MFP, împreună cu BNR, să creioneze un astfel de program rapid în aşa fel încât să scoată banii deţinuţi de români la saltea? Oricum emisiunile clasice de titluri de stat sunt din ce în ce mai neatractive, în momentul de faţă”, susţin analiştii.
Potrivit Frames, un acord financiar cu băncile şi un împrumut masiv de la populaţie ar putea ajuta statul să evite creşterile de taxe care vor ucide iniţiativa privată.
Aproape 90% din veniturile fiscale ale statului se duc, în prezent, pe cheltuielile sociale, iar dacă luăm în calcul şi dobânzile la creditele făcute în ultimii ani, bugetul statului este blocat în aceste cheltuieli demne de o ţară aflată în pragul falimentului, susţin analiştii companiei.
„România se împrumută de doi ani de zile cu câte 50 de miliarde de euro în fiecare an. N-ar fi o problemă faptul că ia credite, însă dacă ne uităm la destinaţia banilor vedem câteva anomalii care ridică serioase semne de întrebare – ne împrumutăm pentru a plăti pensiile (aproximativ 40 miliarde lei în 2025), pentru a plăti la timp salariile şi luăm credite pentru a avea cu ce să construim proiectele de investiţii asumate prin PNRR acolo unde am început lucrările fără să avem banii europeni asiguraţi. E calea directă spre un faliment de ţară dacă mai merge în acest ritm”, mai arată analiza.
În condiţiile în care deficitul bugetar a depăşit la finele anului trecut 30 miliarde de euro, un nivel istoric pe care riscăm să îl depăşim în acest an, este nevoie de soluţii solide de reducere a cheltuielilor publice.
„Suspendarea finanţărilor din programele PNDL şi Anghel Saligny, a proiectelor de construcţii de stadioane, săli de sport şi cămine culturale este absolut necesară. Le putem trece din nou în lista proiectelor doar când vom avea finanţarea europeană asigurată pentru astfel de investiţii. În plus, este nevoie de o reducere drastică a cheltuielilor cu companiile statului unde, anual, noi plătim de la buget aproximativ 8 miliarde de lei pentru a ţine în funcţiune o mulţime de firme de stat falimentare”, afirmă Negrescu.
O altă soluţie pentru a aduce bani la buget, în următoarele 3-4 luni, o reprezintă extinderea taxării inverse la nivelul întregii economii.
„Dacă vrem, de exemplu, să reducem evaziunea fiscală pe TVA, este absolut necesar să decidem acest lucru imediat, printr-o ordonanţă de urgenţă. N-avem timp de pierdut şi estimăm că, prin taxarea inversă, am putea recupera la buget, în următoarele 3-4 luni, 2-3 miliarde euro din gapul estimat la 8 miliarde de euro anual. Politicienii vor spune că se tem că Bruxelles-ul nu va aproba un astfel de proiect. Am încercat, măcar, să propunem asta, să facem un studiu de caz care să demonstreze concret efectele pozitive pentru bugetul de stat?”, se întreabă analiştii de la Frames.
Alternativa oferită de MFP – creşterea TVA de la 19 la 21% ar aduce la buget doar 6,5 miliarde lei până la finele anului, în cea mai bună estimare. „Suma este ridicolă când te gândeşti că noi împrumutăm, în medie, 5 miliarde lei în fiecare săptămână”, arată analiştii.
Nici celelalte taxe despre care se discută că vor fi majorare, de la impozitul pe profit la cel pe dividende, nu vor creşte încasările statului cu mai mult de 1-2 miliarde de lei în 2025.
Potrivit experţilor, dincolo de introducerea taxării inverse, statul trebuie să vină cu un program de guvernare credibil, cu cifre realiste, cu un timeline de măsuri care să prevadă anularea taxei pe stâlp, a celei pe cifra de afaceri a marilor companii şi să renunţe la toate plafonările şi ajutoarele existente în acest moment în buget.
„Trebuie să demonstrăm că tăiem în carne vie, iar aceste măsuri sunt absolut esenţiale în ochii investitorilor. La cum arată situaţia, nu mă aştept ca statul să mai ofere nicio măsură de protejare a clienţilor vulnerabili de energie electrică şi gaze şi, în plus, să îngheţe pensiile şi salariile cel puţin pentru orizontul 2025-2026”, afirmă Negrescu.
Creşterea preţurilor la energie şi liberalizarea iminentă a pieţei gazelor, alături de efectele deprecierii monedei naţionale şi alte măsuri precum renunţarea la plafonarea la produsele alimentare de bază şi liberalizarea pieţei RCA vor duce inflaţia la un nivel semnificativ mai mare decât cel din prezent, probabil de 6-7%, iar acest lucru va ajuta statul român.
