O bună parte din administrațiile locale din România riscă să fie amendate de autoritățile de control din cauza incapacității de a crea un sistem funcțional de colectare și reutilizare a deșeurilor textile, de la consumator până la stadiul de resursă. Și asta deoarece colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie în România, începând cu 1 ianuarie 2025.
Aceasta este concluzia analizei Radiografia gestionării deșeurilor textile în România, realizată de programul Harta Reciclării al asociației Viitor Plus, în colaborare cu asociația Ecoteca.
Studiul face parte din campania de conștientizare Muntele de Haine, susținută de ING Bank România
Colectarea separată a deșeurilor textile a devenit obligatorie în România, începând cu 1 ianuarie 2025. La mai bine de un an în care municipalitățile aveau obligația să implementeze sistemul de colectare, de la consumator la reciclator, acesta funcționează în anumite localități, dar este aproape sau chiar inexistent în multe alte orașe din țară.
Doar 6–8% dintre textilele colectate ajung efectiv să fie reutilizate sau reciclate
Analiza, realizată la nivel național de Viitor Plus şi Ecoteca, arată că infrastructura de colectare a fost implementată în majoritatea orașelor, însă traseul ulterior al hainelor – sortarea, pregătirea pentru reutilizare, reciclarea, incinerarea, depozitarea – rămâne în mare parte opac și depinde adesea de inițiative punctuale sau de parteneriate cu ONG-uri. Potrivit estimărilor industriei, doar 6–8% dintre textilele colectate ajung efectiv să fie reutilizate sau reciclate, în timp ce restul ajung să fie incinerate sau depozitate.
Colectarea există, dar sistemul rămâne fragil
Datele au fost colectate de Ecoteca printr-un chestionar trimis autorităților locale din România. S-au primit răspunsuri doar de la 32 de administrații locale , iar aceste date arată că 87,5% dintre respondenți au implementat un sistem formal de colectare separată a textilelor. Pe de altă parte, infrastructura și performanța diferă considerabil de la un oraș la altul. În primele 10 luni ale anului 2025, unitățile administrativ-teritoriale respondente au raportat 2.190 de tone de deșeuri textile colectate separat, însă indicatorii sugerează o participare încă redusă a populației. Media este de doar 0,25 kg de textile colectate pe cap de locuitor.
Cifrele reflectă doar o parte a întregului tablou: multe din orașele care nu au transmis date fie nu au implementat infrastructura de colectare a textilelor, fie au puncte de colectare care deservesc zeci sau chiar sute de mii de locuitori, fie derulează una sau două campanii scurte de colectare pe an.
„Primii pași în gestionarea deșeurilor textile au fost făcuți, însă este doar începutul. Un sistem complet funcțional are nevoie de sprijinul tuturor actorilor implicați – consumatori, producători, comercianți de textile, firme de colectare, sortare și reciclare, autorități locale, legiuitori. Dacă vrem să reducem cu adevărat «Muntele de Haine», trebuie să ne implicăm cu toții să dezvoltăm întregul lanț, de la prevenire și reutilizare până la reciclare”, spune Mihail Tănase, consultant comunicare, Harta Reciclării.
Alexandra Maier Ranetti: Suntem conștienți de impactul pe care fiecare dintre noi îl poate avea în această problemă de mediu
„Tema deșeurilor textile e una foarte complexă, pentru care încă soluțiile de colectare și valorificare sunt limitate. De aceea, e cu atât mai important un demers precum campania Muntele de Haine, iar acest raport ne ajută să înțelegem unde suntem și ce avem de făcut mai departe. În ING, economia circulară este soluția care completează eforturile de adaptare la schimbări climatice și tranziție energetică, angrenăm finanțări în această direcție, dar suntem conștienți și de impactul pe care fiecare dintre noi îl poate avea în această problemă de mediu: să prelungim viața textilelor, să le redăm utilitatea și să le direcționăm responsabil atunci când nu ne mai sunt de folos”, declară Alexandra Maier Ranetti, Sustainability Manager, ING Bank România.
Blocaje sistemice
Radiografia gestionării deșeurilor textile în România evidențiază și alte blocaje sistemice care limitează performanța sistemului, de la lipsa trasabilității deșeurilor textile după colectare, soluții reduse de sortare și reciclare, până la contaminarea textilelor colectate, ca fenomen extins, dar și absența unei scheme de răspundere extinsă a producătorului (EPR) pentru textile, care să implice financiar industria modei.
Pentru o imagine de ansamblu, pagina web a analizei conține o hartă interactivă cu toate orașele reședință de județ care include informații despre gestionarea deșeurilor textile, ce alternative locale există pentru donații și reutilizare și linkuri către punctele disponibile pe Harta Reciclării.
Oradea și Sibiul, exemple de bune practici în colectarea și reciclarea textilelor
Oradea are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de colectare și valorificare a textilelor din România. Orașul are o infrastructură extinsă, de 110 puncte cu containere stradale și 2 centre de colectare prin aport voluntar, ceea ce impune opțiuni reale de trasabilitate și sortare înainte de eliminare. Municipalitatea a delegat serviciul atât către o asociație non-profit care preia hainele pentru donații, cât și unui operator privat care are infrastructură de sortare pentru reutilizare și reciclare. Din textilele colectate din orașul bihorean:
•28% sunt reutilizate prin donații sau second-hand;
•16,5% sunt reciclate material (fibre, lavete industriale);
•11,5% sunt valorificate energetic (arse);
•restul ajung la depozitare după sortare.
Sibiul are 27 de puncte de colectare a textilelor cu 40 de containere, gestionate în parteneriat cu asociația Caritas. Potrivit autorităților locale, în jur de 70% dintre hainele colectate sunt reutilizate. În Buzău sunt instalate 99 de containere textile, amplasate lângă platformele de colectare existente, sistemul fiind dezvoltat în parteneriat cu un operator privat. Hainele colectate sunt revândute ca produse second-hand, transformate în lavete industriale sau valorificate energetic dacă nu pot fi reutilizate.
Sectorul 1 din București nu colectează separat textilele
La polul opus, Constanța a instalat un singur container la o populație de aproape 250.000 de persoane, în vreme ce Sectorul 1 din București nu colectează separat textilele. Sunt și primării care au instalate containere, dar textilele colectate ajung nesortate la incinerare sau chiar depozitare. Deși orașul Pitești are containere pentru colectare și a administrația a raportat peste 107 tone de textile colectate, toate textilele ajung la valorificare energetică prin incinerare. În Suceava, textilele colectate sunt transportate la depozitul de deșeuri, în lipsa infrastructurii de reciclare.
Radiografia gestionării deșeurilor textile în România face parte din campania Muntele de Haine, creată de Harta Reciclării, cu sprijinul ING România, care atrage atenția asupra volumului mare de deșeuri textile generate anual și promovează soluții simple pentru reducerea acestora, pe care oricine le poate pune în practică: reutilizare, reparare, reinventare, donare, colectare separată și obiceiuri de cumpărare responsabile.
