IRCC, indicele utilizat la creditele pentru populație, va coborî la 5,58% în perioada 1 aprilie – 30 iunie, de la 5,68% în primul trimestru. Tendința de scădere continuă și din 1 iulie, când nivelul este estimat la 5,55%, apropiindu-se de pragul inferior al dobânzilor actuale stabilite de Banca Națională a României.
În primele luni din an, indicele IRCC scade
Indicii folosiți de bănci pentru creditele românilor – IRCC și ROBOR – vor rămâne pe un trend descendent în prima parte din an, atâta timp cât economia nu traversează turbulențe majore, iar inflația continuă să se tempereze, spun economiștii.
Datele actuale indică o scădere ușoară a indicelui, astfel că IRCC, valabil din luna iulie până în septembrie, ar putea ajunge la 5,55%, un nivel similar celui din vara anului trecut. Și ROBOR la 3 luni intră pe trend descendent: media din primul trimestru a coborât la 5,85%, după 6,31% în T4 2025.
Rata românilor scade cu 12-15 lei, pentru un credit cu valoare de 200.000 de lei, pe 30 de ani
Astfel, din 1 aprilie, rata creditului legată de IRCC ar putea scădea cu aproximativ 12-15 lei, în funcție de valoarea și durata creditului. Scăderea din 1 iulie va fi, însă, aproape insesizabilă. BankingNews a prezentat AICI calcule orientative.
Dobânda, un pion pe tabla de șah geopolitică
Românii cu credite ancorate la dobânzi variabile mai au de așteptat. Drumul către rate mai mici trece prin câteva trimestre de răbdare. Scăderile semnificative, dacă economia „rezistă eroic”, ar putea apărea abia din 2027. Astăzi, economiștii nu se mai întreabă „când”, ci „dacă” vor exista reduceri de dobândă în acest an.
Ratele vor scădea treptat, însă creditul rămâne scump și în 2026
Economiștii anticipează că noile realități economice – inclusiv riscul de recesiune – ar putea determina BNR să nu reducă dobânda-cheie în luna mai, așa cum se estima la începutul anului. Mulți analiști cred că incertitudinea ridicată va forța banca centrală să păstreze actuala dobândă. Alții văd o posibilă scădere din toamnă, poate chiar din august. Analizele macro se schimbă rapid, la fel ca prețul petrolului din ultima lună. Sunt multe variabile în joc, iar criza energetică arată că efectele pot fi mai ample, cu impact direct asupra inflației.
ING: ciclul de relaxare din acest an va totaliza 75 de puncte de bază
De altfel, analiștii de la ING consideră că, la nivelurile actuale ale prețului petrolului, atingerea unei inflații sub 5% până la finalul anului este puțin probabilă. În acest context, „discuții relevante privind relaxarea politicii monetare pot avea loc spre finalul verii sau chiar spre toamnă”.
În privința dobânzii, ING arată că „am revizuit recent estimarea privind prima reducere de dobândă, mutând-o din mai în august, și anticipăm acum că ciclul de relaxare din acest an va totaliza 75 de puncte de bază. Totuși, aceste prognoze rămân susceptibile de modificare până când lucrurile se vor clarifica, atât la propriu, cât și la figurat, în Orientul Mijlociu”.
BCR: Prima reducere a dobânzii ar putea veni în august
Până la o eventuală revizuire a scenariilor, economiștii de la BCR susțin că BNR se așteaptă la o scădere mai accelerată a inflației în a doua parte a anului. Prima reducere a dobânzii ar putea veni în august, cu un nivel estimat de 5,75% la final de 2026.
Ioan Nistor, Banca Transilvania: „O eventuală relaxare a dobânzii-cheie este mai probabilă din toamnă”
Și alte voci din piață merg în aceeași direcție. Ioan Nistor apreciază că o eventuală relaxare a dobânzii-cheie este mai probabilă din toamnă, pe fondul temperării inflației și al unei economii care începe să răspundă mai bine la investiții. Acesta arată că inflația va rămâne persistentă pe parcursul lui 2026, iar scăderea mai vizibilă este așteptată abia în a doua parte a anului. În aceste condiții, dobânda-cheie ar putea fi menținută la 6,50% în primele opt luni.
Recent, si Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, decara că prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea avea un impact sever asupra economiei.
Economiștii BRD anticipează că BNR ar putea păstra dobânda cheie în acest an
Și economiștii de la BRD vorbesc despre efecte similare din cauza conflictului din Orient: mai puțină lichiditate în sistemul bancar și dobânzi mai ridicate, chiar și în condițiile menținerii dobânzii-cheie.
„Nivelul actual al prețului petrolului crește probabilitatea ca inflația să revină la două cifre în lunile următoare. Banca centrală ar putea menține dobânda-cheie pentru a evita dezancorarea anticipațiilor inflaționiste – șocurile energetice fiind mai volatile și cu efecte secundare mai puternice decât creșterile de taxe. În același timp, schimbările de lichiditate pot împinge dobânzile interbancare spre limita superioară a coridorului de dobândă”, explică Ioan Mincu.
Tensiunile geopolitice dictează direcția economiilor. Dobânda, pion pe tabla de șah globală
România se află într-un moment delicat, riscurile cresc, iar perspectivele favorabile se tot reduc. Datele macroeconomice conturau imaginea unei economii fragile, înainte de a resimți din plin impactul războiului din Iran și efectele sale secundare, recesiunea tehnică era deja cu noi. Rămâne de văzut cum va reuși economia să absoarbă acest nou șoc extern, într-un context în care spațiul de manevră este deja limitat.
Astăzi, tensiunile geopolitice dictează tot mai mult direcția economiilor, iar dobânda nu mai este doar un instrument tehnic, ci un pion pe tabla de șah globală. Unul care ajunge să se simtă direct în ratele românilor, în prețurile din magazine și în cât de scump devine traiul de zi cu zi.
Ce este IRCC
Indicele este calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2025.
IRCC se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor.
