Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a venit cu explicații suplimentare privind investigația care a dus la sancționarea unor bănci în dosarul ROBOR, insistând că autoritatea nu acuză existența unui cartel al băncilor și nici o înțelegere directă asupra nivelului indicelui.
Potrivit acestuia, investigația a vizat perioada începând cu anul 2018, iar ancheta a fost declanșată în 2022. Oficialul a explicat că măsura este executorie, iar asta înseamnă că băncile trebuie să respecte măsurile decise și să plătească amenda impusă. Apoi, se pot duce in instanță și pot recupera, sau nu, banii.
Într-o conferință de presă, Bogdan Chiritoiu a precizat că decizia de sancționare va ajunge la cele 10 bănci în maximum 4 luni.
„Noi vorbim despre comunicări între bănci, metodologii comune, deci metodologii pe care le-au pus împreună. Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire al indicelui”, a explicat șeful Consiliului Concurenței.
Conform autorității, 18 bănci ar fi făcut schimb de informații considerate confidențiale, iar efectul acestui comportament ar fi fost influențarea procesului prin care se formează ROBOR.
Chirițoiu: Nu vorbim de un cartel
Chirițoiu susține însă că nu este vorba despre o stabilire explicită a nivelului ROBOR între bănci.
„Nu e un cartel. Repet. Nu e ceva de genul: ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit cât o să fie mâine ROBOR. Nu vorbim despre așa ceva.”
Impactul ar fi fost limitat, prin variații mici în interiorul coridorului stabilit de BNR
Întrebat cât de mari au fost modificările asupra indicelui, șeful autorității a spus că nu discutăm despre schimbări ample.
„Vorbim de fracțiuni de procente, nu de procente întregi, pentru că ROBOR este influențat prin instrumentele pe care le are Banca Națională. Există un maxim și un minim, un culoar destul de larg, iar noi vorbim despre fluctuații mici în interiorul acestui culoar.”
Potrivit explicațiilor sale, efectele s-ar fi transmis către creditele în lei legate de ROBOR, atât pentru anumite credite acordate populației, cât și pentru unele finanțări ale companiilor sau autorități ale statului.
Clienții cu IRCC nu sunt impactați
În schimb, Chirițoiu a subliniat că impactul asupra creditelor calculate după IRCC este limitat.
„IRCC este bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale. De aceea, zona care astăzi este majoritară la populație nu este direct afectată.”
„Este un caz clar, fără mari dubii, în care probele sunt evidente”, mai spune președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, fără a divulga date concrete din raport.
Mecanismul invocat de Consiliu: perioada de cotare și influențarea reciprocă
Președintele Consiliului a explicat că una dintre problemele identificate ar fi apărut în intervalul de timp în care băncile transmit cotațiile pentru stabilirea indicilor.
„În momentul în care cotezi ai aproximativ jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul acesta ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și puteau să se influențeze unii pe alții.”
Totuși, oficialul nu a detaliat concret ce anume depășește funcționarea normală a mecanismului de piață și unde începe comportamentul anticoncurențial.
În acest context, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat din nou public chiar azi, ca pe platforma de cotare, participanții văd în mod deschis cotațiile transmise de celelalte bănci, aceasta fiind parte din funcționarea sistemului, prevedere a normelor BNR.
Ce trebuie să știe clienții băncilor
Pentru clienți, cazul este departe de a fi închis. Decizia autorității pentru bănci este executorie și poate fi contestată în instanță, însă contestarea nu anulează automat efectele acesteia. Băncile au anunțat deja că vor ataca sancțiunile în justiție. Urmează o etapă lungă în instanță, iar doar o decizie definitivă va stabili dacă băncile au încălcat sau nu regulile de concurență, așa cum susține Consiliul Concurenței.
Chirițoiu: Clienții băncilor ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci
În practică, clienții băncilor ar putea merge în instanță să ceară despăgubiri de la bănci, din cauza comportamentului acestora în perioada fixingului ROBOR, după ce va fi redactată decizia Consiliului Concurenței, existând legislație europeană în sensul ăsta, respectiv o directivă privind despăgubirile, a declarat, luni, președintele instituției, Bogdan Chirițoiu.
Întrebat dacă cei care au credite cu dobândă calculată în funcție de ROBOR au șanse să își recupereze în instanță banii plătiți pe rate mai mari, Chirițoiu a răspuns: „Există legislație europeană în sensul ăsta, există o directivă privind despăgubirile, dar pentru asta trebuie o acțiune subsecventă. Deci, după ce avem decizia noastră, în baza ei, se pot face cereri în procese civile”.
NOTA. Decizia Consiliul Concurenței vafi gata și publicată abia în toamnă, spune Chirițoiu
Adică, doar după ce Consiliul Concurenței va publica decizia scrisă – motivarea (maxim 4 luni de zile), clienții se pot adresa instanței. Dar, despre ce nu vorbește Chirițoiu (și nu este în sarcina sa), este poziția clientului după această dată. În instanța civilă, clienții vor trebui să demonstreze prejudiul anticoncurențial.
Noi nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, explică Chirițoiu
„Repet, noi nu spunem că a crescut prețul cu 5% cu 6%, nu spunem niciodată acest lucru. Decizia noastră, ca toate deciziile pe care le luăm, nu cuantifică prejudicii. Nu există practică în Europa să facem așa ceva. Deja investigațiile țin 4 ani, procesele țin vreo 5 ani, nu intrăm niciodată în calcul de prejudicii, nici în acest caz, în niciun alt caz pe care îl facem noi în Consiliu. Deci, nu ne cereți așa ceva, pentru că nu avem aceste date, pentru că legea nu ne cere așa ceva și pentru că ne-ar îngreuna atât de mult activitatea, încât ne-ar putea-o bloca”, a precizat oficialul.

