Dincolo de anchete, amenzi, procese și explicații tehnice, scandalul ROBOR a lăsat în urmă și o întrebare mai greu de măsurat decât sancțiunile de sute de milioane de euro: ce se întâmplă cu încrederea oamenilor?
Pornind de aici, BankingNews a adresat liderilor băncilor vizate de decizia Consiliului Concurenței o întrebare simplă, dar dificilă: ce i-ar spune unui client care și-a plătit ani la rând ratele calculate în funcție de ROBOR și care astăzi spune: „Nu mai știu pe cine să cred”.
Primul răspuns vine din partea lui Sergiu Manea, CEO BCR, într-o declarație transmisă exclusiv pentru BankingNews.
Sergiu Manea: „Este o reacție de bun-simț a unui om căruia i se cere să tragă o concluzie, dar nu i se dă nicio probă”
Întrebat ce i-ar spune unui client BCR care și-a plătit ani la rând ratele calculate în funcție de ROBOR și care, citind despre amenzile record aplicate sistemului bancar, afirmă că nu mai știe pe cine să creadă, Sergiu Manea spune că reacția oamenilor este firească și că discuția trebuie mutată către cauzele economice care influențează dobânzile.
„E o reacție de bun-simț a unui om căruia i se cere să tragă o concluzie, dar nu i se dă nicio probă. De aceea, pentru noi toți, e important să știm că dobânzile nu cresc pentru că băncile se înțeleg împotriva clienților, ci pentru că România și întreaga lume au trecut prin inflație mare, prin crize una după alta, cu presiune pe lichiditate și dezechilibre fiscale.
A prezenta ROBOR drept cauza problemei, când e doar oglinda economiei, este o inversare a cauzalității”, a declarat Sergiu Manea pentru BankingNews.
Sergiu Manea: „În termeni reali, dobânda a fost adesea negativă”
În răspunsul transmis publicației noastre, CEO-ul BCR susține că nivelul ROBOR trebuie analizat împreună cu evoluția inflației și argumentează că, în anumite perioade, costul real al creditării a fost inferior percepției publice.
„În termeni reali, dobânda a fost adesea negativă. Atunci când inflația a fost mai mare decât ROBOR, practic toată perioada 2017–2018 și mai ales 2021–2023, rata reală a dobânzii a fost negativă.
Spre exemplu, în vârful inflaționist din 2022, când inflația a depășit 15%, ROBOR a urcat doar până în jur de 8%.
Ceee ce arată cum creditarea a fost, în termeni de putere de cumpărare, mai ieftină decât pare. Și asta pentru că băncile au ales să absoarbă parțial șocul pentru clienți”, afirmă Sergiu Manea.
Sergiu Manea: „Lucrez cu 5.000 de oameni cinstiți”
În finalul răspunsului său pentru BankingNews, CEO-ul BCR mută accentul spre activitatea băncii și transmite un mesaj de apărare a profesiei bancare și a angajaților din sistem.
„Prin urmare, în toată această discuție, eu vreau să fie foarte clar că lucrez cu 5.000 de oameni cinstiți, cărora le pasă de clienții lor. Că lucrez într-o companie cinstită și sunt sigur de asta.
Mai mult de 99% dintre creditele ipotecare nou acordate la BCR au dobândă fixă și nu depind de ROBOR. Iar toate creditele de nevoi personale au dobândă fixă, astăzi, la BCR.
Manea: Am încurajat comportamentul responsabil în relația cu banii și finanțările predictibile, prin creditare în lei, cu rate fixe
Și asta pentru că am încurajat comportamentul responsabil în relația cu banii și finanțările predictibile, prin creditare în lei, cu rate fixe. Că am ales o abordare prudențială, oferind alternative și predictibilitate, și făcând, în ultimii 10 ani, eforturi constante pentru creșterea incluziunii și educației financiare.
Voi repeta, de câte ori este nevoie, că munca noastră A FOST, ESTE ȘI RĂMÂNE CORECTĂ”, a declarat Sergiu Manea exclusiv pentru BankingNews.
Context
Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de 3,73 miliarde de lei (aproximativ 710 milioane de euro) unui grup de 10 bănci din România, după ce a concluzionat că instituțiile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul în cadrul procedurii de fixing. Autoritatea susține că au existat schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul indicelui folosit la calculul dobânzilor pentru o parte dintre creditele din economie.
