În plină dezbatere generată de investigația Consiliului Concurenței privind dosarul ROBOR, Academia de Studii Economice din București a prezentat un studiu care concluzionează că indicele de referință al pieței monetare are o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR, iar abaterile temporare sunt explicate de factori macroeconomici. Lansarea cercetării, realizată în parteneriat cu Raiffeisen Bank, a reunit reprezentanți ai BNR, ai mediului academic și ai pieței financiare, care au explicat mecanismul de formare a ROBOR și factorii care influențează evoluția dobânzilor. Evenimentul a fost organizat de Prevista Piața Financiară
Studiu: deviațiile ROBOR sunt temporare și au explicații economice
Concluzia principală a studiului realizat de Academia de Studii Economice este că ROBOR urmărește, pe termen lung, evoluția ratei dobânzii de politică monetară stabilită de BNR, iar diferențele care apar în anumite perioade nu sunt aleatorii.
ROBOR este influențat de lichiditate, presiuni inflaționiste, riscul suveran, condițiile generale ale pieței
„Există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata de dobândă de politică monetară. Da, nivelul observat al ROBOR poate devia temporar față de acest nivel de echilibru, dar imediat este repus și tras în parametrii optimi la nivel de echilibru. Rezultatele empirice arată că aceste deviații nu sunt deloc întâmplătoare. Sunt factori macroeconomici care guvernează piața din România și care influențează direct ratele ROBOR: lichiditatea, presiunile inflaționiste, riscul suveran, dar și condițiile generale ale pieței”, a declarat Radu Ciobanu, prodecan al Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE București.
BNR: Regulile ROBOR fac manipularea indicelui „aproape imposibilă”
În cadrul dezbaterii organizate de Revista Piața Financiară la ASE București, Victor Andrei, director al Direcției Operațiuni de Piață din BNR, a explicat că regulile introduse în 2007 reduc semnificativ posibilitatea manipulării indicelui.
„Cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR-ului trebuie implicit să crească și nivelul ROBID-ului, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi. Acest lucru este de multe ori scăpat din vedere”, a declarat reprezentantul BNR.
Potrivit acestuia, mecanismul este consolidat și de excluderea automată din calcul a cotațiilor maxime și minime, tocmai pentru a limita influențele nejustificate asupra indicelui. „Aceste elemente fac ca potențiala manipulare a acestor cotații să fie aproape imposibilă”, a subliniat Victor Andrei.
Oficialul BNR a respins și legătura făcută în spațiul public între dealerii din piața monetară și activitatea de creditare.
„O bancă nu este un monolit. Fiecare departament are propriul buget și nu este necesar ca un dealer să aibă criteriile de performanță aliniate cu cele ale colegilor din creditare. Corelația care se face este neadevărată, departe de adevăr”, a afirmat acesta.
Totodată, directorul Direcției Operațiuni de Piață a reiterat că mecanismul ROBOR respectă reglementările în vigoare.
„Atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională, nu văd de ce ar exista probleme. Este un mecanism care a funcționat și funcționează, ajută transparența și a dezvoltat piața”, a spus Victor Andrei.
Adrian Codîrlașu: Inflația se transmite inevitabil în dobânzi
Prezent la dezbatere, președintele CFA România, Adrian Codîrlașu, a explicat că evoluția ROBOR este determinată în primul rând de anticipațiile privind inflația.
„ROBOR a scăzut pe fondul lichidităţii din piaţă şi al unei inflaţii reduse. Însă şocul inflaţionist nu are cum să nu se transfere şi în dobânzi. În contextul inflaţiei ridicate, ratele de dobândă vor continua să crească. În general, o rată de dobândă trebuie să conţină şi rata anticipată a inflaţiei. Altfel sunt create dezechilibre economice”, a declarat acesta.
Florian Libocor: ROBOR este un „termometru” al economiei
Economistul-șef al BRD, Florian Libocor, a arătat că nivelul dobânzilor reflectă evoluția economiei și politica monetară.
„Prețul banilor din economie este sensibil la evoluția cererii, inflației și condițiilor monetare. Banca Națională se uită la un soi de termometru al economiei. Acesta indică dacă cererea este în exces, dacă inflația crește sau dacă economia se supraîncălzește, iar atunci intervine. Instrumentul principal este dobânda”, a declarat Florian Libocor.
Descopera AICI studiul privind ROBOR.
Revista Piața Financiară a organizat, joi, la ASE București, o masă rotundă dedicată indicilor ROBOR, conduitei politicii monetare și principalilor indicatori macroeconomici.
