Aderarea României la euro trebuie privită dintr-o perspectivă mai largă, dincolo de comparaţia cu ritmul de aderare al ţărilor din regiune, a susţinut, joi, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale al României (BNR). „Acest lucru nu înseamnă în niciun caz că România este sceptică în ceea ce priveşte adoptarea monedei euro, ci doar că are nevoie de o viziune cuprinzătoare, menită să asigure calendarul adecvat al acestui moment şi intrarea cu succes în zona euro”, a afirmat Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei „The Danube Triangle”.
Oficialul BNR a făcut această afirmaţie, în contextul în care România nu a anunţat încă o dată când va adera la euro, iar Bulgaria este deja într-o fază avansată de aderare la euro şi alte ţări mai mici din regiune folosesc deja euro.
„Bulgaria se află sub supravegherea unui Consiliu monetar şi este firesc să se gândească la adoptarea euro drept o cale de ieşire sănătoasă din acest mecanism de politică monetară. Adoptarea acestui mecanism, cu mai mult de două decenii în urmă, înseamnă că peste jumătate din paşii spre accederea la zona euro au fost făcuţi”, a subliniat Isărescu.
Un Consiliu monetar înseamnă un curs de schimb fix, pentru Bulgaria, spre deosebire de România, care are un curs de schimb flexibil şi un regim de ţintire a inflaţiei, precum Ungaria, Polonia şi Cehia. „Din acest motiv, abordarea este diferită, adoptarea euro este un proces mai complex, fiind un proces diferit”, a adăugat Isărescu.
În plus, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia, Slovenia au adoptat euro înaintea României, deoarece „sunt ţări relativ mici, cu un nivel diferit de convergenţă reală”, a subliniat oficialul Băncii Centrale.
„România a parcurs cu siguranţă un drum lung în ceea ce priveşte convergenţa economică, un proces al cărui început este legat de perspectivele de aderare la UE, înregistrând o creştere semnificativă a PIB pe cap de locuitor ca pondere a mediei faţă de zona euro, de la 31,7% în 2005, la 58,6% în anul 2017”, a detaliat Isărescu.
Ţările din regiune au înregistrat o tendinţă similară: Bulgaria a urcat de la 33% la 47%, în timp ce Republica Cehă, Ungaria şi Polonia, care au început de la un nivel mai avansat, au adăugat 9-20 puncte procentuale aceluiaşi indicator, în perioada 2005-2017. „Cu toate acestea, acest proces este încă departe de a fi finalizat în toate aceste state care nu sunt membre a zonei euro”, a mai spus Isărescu.
„Adoptarea monedei euro de către noile state membre UE este o chestiune de când, nu dacă, pentru că nu au o clauză de exceptare. Angajamentul de aderare la zona euro este incontestabil, dar modul în care se desfăşoară procesul complex de asigurare a convergenţei economice preconizate rămâne în mare măsură la discreţia autorităţilor din ţările candidate”, a precizat Isărescu.
În acest context, abordarea a variat, atât în timp, cât şi între state. Oficialul BNR a reamintit că, la scurt timp după aderarea noilor state membre la Uniunea Europeană (UE), termenele-ţintă asumate pentru adoptarea monedei euro erau foarte ambiţioase, deşi acestea erau încă departe de îndeplinirea anumitor criterii de la Maastricht.
„Poziţia mai prudentă manifestată ulterior nu indică neapărat incapacitatea sau dificultatea de a respecta criteriile de convergenţă nominală. Mai degrabă, a avut loc după începutul crizei globale, când unele beneficii ale adoptării euro au dispărut, în timp ce costurile aferente au devenit tot mai vizibile. Prin urmare, suntem martorii unei abordări substanţial revizuite şi mai cuprinzătoare a procesului de aderare la euro în ansamblu”, a punctat Isărescu.
Oficialul Băncii Centrale s-a declarat un susţinător al faptului ca ţările în curs de adoptare a monedei euro să ajungă la o convergenţă durabile cu această zonă.
„Pentru a profita de avantajele aderării la zona euro, trebuie îndeplinite cumulativ mai multe premise esenţiale. Faptul că criteriile de convergenţă nominală trebuie îndeplinite în mod durabil – nu accidental, forţat sau temporar – este doar un aspect. De fapt, durabilitatea convergenţei a fost stabilită chiar în Tratatul de la Maastricht – «gradul înalt de convergenţă durabilă» este formularea exactă, nu gradul de convergenţă nominală, dar acest «detaliu» a fost luat prea uşor de la o vreme. Mai mult, acum este evident pentru toată lumea că nu doar convergenţa nominală, dar convergenţa reală este, de asemenea, esenţială pentru sustenabilitatea întregului proces de adoptare a monedei euro”, a mai spus Isărescu.
Oficialul Băncii Centrale a menţionat că opiniile privind nivelul optim şi chiar relevanţa gradului înalt de convergenţă durabilă pentru aderarea cu succes la o uniune monetară sunt destul de diverse.
„Cu toate acestea, atingerea unui anumit grad de convergenţă a venitului pe cap de locuitor înainte de trecerea la euro este esenţială, deoarece o mare discrepanţă de convergenţă poate complica gestionarea ciclului de afaceri în absenţa unei politici monetare independente. Chiar şi ţările care sunt membre ale zonei euro ar trebui să continue să-şi crească nivelul de convergenţă reală”, a precizat Isărescu.
Comisia Naţionale de fundamentare a Planului naţional de adoptare a monedei euro funcţionează din martie 2018, însă aceasta nu a anunţat o dată când România ar putea adera la zona euro. Anterior acesteia, BNR coordona Comitetul de pregătire a trecerii la euro, înfiinţat începând cu anul 2010, dar funcţional din 2011.
Conferinţa „The Danube Triangle” este organizată de European League for Economic Cooperation (ELEC).
