Bancheri si lideri politici din Europa de Est participa, incepand de marti, la o conferinta la Viena, unde vor discuta modalitati de a sustine cresterea economica, in contextul impactului austeritatii, incetinirii exporturilor si retragerii finantarii de catre unele banci occidentale. Ewald Nowotny, guvernator al Bancii Austriei si membru in consiliul de politica monetara al Bancii Centrale Europene, seful bancii centrale a Ungariei, Andras Simor, premierul leton, Valdis Dombrovskis, precum si seful UniCredit pentru afacerile din Europa de Est, Gianni Papa, vor conduce pe parcursul a doua zile discutii privind dificultatile economice din regiune, potrivit Bloomberg, scrie Mediafax.
„Regiunea are nevoie sa se gandeasca la noi motoare de crestere, intrucat precedentele, precum investitiile straine directe, creditul bancar, sectoarele imobiliar si constructii, sunt moarte, iar sansele sa revina curand sunt slabe. Ar fi periculos sa te bazezi pe o revenire a zonei euro”, a declarat Tim Ash, analist pentru piete emergente la Standard Bank Londra.
Europa de Est, unde intrarile de capital strain si accesul usor la credite a alimentat crestere economica de peste 5% anual inaintea crizei, este afectata prin intermediul comertului si legaturilor bancare de recesiunea din zona euro.
Eforturile guvernelor de a reduce datoriile limiteaza cererea de consum, iar creditarea a stagnat, intrucat bancile occidentale, cu trei sferturi din active la nivelul regiunii, se retrag si-si consolideaza capitalul pentru a se conforma unor reglementari mai stricte.
Ca urmare a crizei, avansul economic inregistrat de Europa de Est a incetinit raportat la zona euro, iar daca acesta s-ar mentine, regiunea ar avea nevoie de 50 de ani pentru a ajunge la nivelul de venit al uniunii monetare, fata de 37 de ani anterior crizei.
„Criza din zona euro a subminat modelul de crestere al tarilor din Europa centrala, bazat pe exporturi si investitii straine directe”, a afirmat, intr-un raport din ianuarie, Murat Ulgen, economistul sef al HSBC pentru Europa Centrala si de Est.
Pentru a obtine o crestere economica pe termen lung, guvernele din regiune trebuie sa-si reformeze economiile, inclusiv pensiile si piata muncii, pentru a fi competitive la nivel global si nu doar in Europa, a declarat Ash.
Difersificarea destinatiilor de export la alte tari decat cele din zona euro ar trebui, de asemenea, sa ajute, a scris Ulgen, adaugand ca Polonia si Cehia au reusit deja sa-si sporeasca comertul cu state din fostul spatiu sovietic. Exporturile Poloniei catre tari din Comunitatea Statelor Independente au crescut cu 21% in primele noua luni ale anului trecut, iar cele ale Cehiei cu 42%, potrivit analistului HSBC.
Chiar daca stimularea prin interventie fiscala nu este o optiune, in Polonia si Ungaria exista posibilitatea relaxarii politicii monetare, in timp ce Cehia, unde rata cheie este aproape de zero, ar putea fi nevoita sa recurga la interventii valutare.
Cele mai recente estimari ale Bancii pentru Reconstructie si Dezvoltare prevad un avans de 3,1% in acest an pentru cele 29 de state din Europa si Asia Centrala unde banca este activa.
In timp ce perspectivele de crestere economica au ramas slabe, obligatiunile si monedele statelor din regiune au atras investitorii, in contextul dobanzilor reduse din SUA si Europa.
Economia Europei de Est a fost afectata si de o retragere de fonduri de catre bancile din Vest, au afirmat, in noiembrie, membri ai Initiativei Viena, organizatie care reuneste autoritati nationale de reglementare si creditori internationali.
O inversare a trendului ar putea avea loc odata cu imbunatatirea perspectivelor economiei globale, a declarat, intr-un interviu la Viena, Wilhelm Molterer, vicepresedinte al Bancii Europene pentru Investitii.
Bancile occidentale, in frunte cu UniCredit, Raiffeisen Bank International si Erste Group Bank, au retras fonduri echivalente cu 4% din PIB din tarile Europei emergente, fara Turcia si Rusia, incepand cu reluarea procesului de dezintermediere financiara intre mijlocul anului 2011 si trimestrul al doilea al anului trecut, potrivit unui studiu al Initiativei Viena.
