Un mesaj transmis astăzi de la sediul BNR, aproape involuntar, de Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a lăsat să se înțeleagă că BNR este foarte atentă la semnalele externe din acest moment, astfel că tăierea dobânzii ar putea să nu mai fie o opțiune sigură în acest an. În final, ca o temperare a mesajului alarmant, oficialul explică că BNR va discuta, „pe final de an”, o astfel de decizie, după ce temerile se risipesc pe piața globală.
Dan Suciu, intr-o discuție la Digi 24, a vorbit despre îngrijorările prezente în cadrul ședintei Consiliului de Administratie de la sediul BNR din 7 Aprilie și astfel, a confirmat că „pe datele actuale, dacă inflația își respectă traiectoria prognozată sau măcar apropiată, cu semnele de întrebare ridicate în continuare, există șanse să avem o scădere a dobânzii cheie operată de Banca Națională. Dar sunt atât de multe incertitudini încât nu aș sublinia acest aspect în acest moment. Haideți să vedem cum trecem de lunile următoare și vom rediscuta acest subiect în partea a doua a anului”.
Cifrele și implicit, deciziile de politică monetară le putem discuta și mai atent spre finalul anului”
Când a fost întrebat direct dacă „în toamnă e posibil să fie avem o scădere de dobândă”, Suciu nu a negat, ci a spus: „Haideți să vedem cum trecem de lunile următoare și să discutăm subiectul când ne apropiem mai mult de finalul anului. În semestrul al doilea, când prognoza noastră e ceva mai optimistă”, a afirmat Dan Suciu.
Discutând despre temele actuale privind tarifele americane și cel mai lung șir de riscuri subliniate de BNR în cadrul comunicatului de presă de ieri, Dan Suciu a explicat caracterul profund instabil al contextului economic global și intern, subliniind ca atât inflația, cât și deciziile de politică monetară depind de o serie de factori greu de anticipat în acest moment. Oficialul BNR a rămas precaut in anumite declarații, însă a conturat direcția generală: dacă inflația coboară, iar dacă datele o confirmă, dobânda-cheie va urma același trend. Cât despre ținta de inflație previzionată la 3,8%, in final de an, acest a spsu că aceasta tintă va fi revizuita cu noile date din luna mai.
„Rămânem pe traiectoria aceasta ușor descendentă spre finalul anului. Nu cred că vom avea mari surprize în privința traiectoriei”, a spus Suciu despre traiectoria infllației din acest an.
Inamicul principal la BNR (și nu numai): Incertitudinea
Oficialul BNR vorbește despre o marja de manevră și invocă în continuare riscuri semnificative, în special externe. Politica tarifară a SUA și răspunsurile partenerilor comerciali globali generează instabilitate pe care BNR nu o poate controla.
„Această politică tarifară a SUA nici măcar nu a fost luată în discuție acum o lună, ca să poată fi inclusă în evoluția inflației”, a explicat Suciu. Iar acest decalaj între realitate și prognoză obligă BNR să trateze cu maximă prudență viitoarele decizii.
În plus, liberalizarea prețurilor la energie și posibilele schimbări fiscale post-alegeri rămân factori de risc intern pentru economie și implicit inflație. De care depinde politica monetară.
Mai mult, oficialul spune ca în acest context, cu datele de actuale, nu consideră că România are un risc de recesiune, punctând că „nu anticipăm surprize neplăcute, dar ne păstrăm această rezervă, poate mai mare ca niciodată, în ceea ce înseamnă prognoza unei evoluții economice”.
„Să vedem cum trecem de lunile următoare și să discutăm subiectul când ne apropiem mai mult de finalul anului. În semestrul al doilea, când prognoza noastră e ceva mai optimistă, dacă nu, apar elemente noi.
Deci sunt lucruri de impact extrem de puternic și e foarte greu să facem o prognoză în acest sens. Rămânem pe traiectoria aceasta ușor descendentă spre finalul anului. Nu cred că vom avea mari surprize în privința traiectoriei ușor descendente, dar, repet, cifrele și implicit, deciziile de politica monetară le putem discuta și mai atent sau mai exact spre final anului”, a precizat oficialul BNR.
Politica tarifară a SUA complică prognozele BNR
Vorbind despre riscul reprezentat de politica tarifară americană, acesta consideră că este devreme pentru a avea un tablou complet. Deși România nu este direct vizată, efectele în lanț asupra economiilor europene – în special Germania – ar putea avea ecou și în economia locală, a spus Suciu.
„Este un pericol și pentru creșterea economică și, implicit, pentru inflație”, a spus Suciu. „E greu de făcut o evaluare clară acum. Trebuie să vedem dacă aceste măsuri sunt temporare sau parte dintr-o nouă politică tarifară pe termen lung.”
BNR nu are dileme în privința deteriorării a mediului economic internațional. Dilemele sunt legate de cum va fi afectată România
În plus, deteriorarea generală a climatului economic internațional este deja o certitudine: „Asistăm la o deteriorare a mediului economic internațional. Aici nu avem dileme. Dilemele sunt legate de cât de deteriorat va fi acest mediu internațional și ce impact va avea asupra României”, a spus reprezentantul BNR.
Cursul de schimb va avea variații foarte mici
Avem toate premizele pentru a vedea evoluții similare cu cele de pana acum pe tot parculul anului 2025, a precizat Dan Suciu.
„Pe curs nu facem prognoze. Putem să spunem un lucru, de vremea ce am avut o anumită evoluție minoră a variațiilor cursului de schimb în ultima perioadă, avem toate premisele pentru a vedea evoluții relativ similare și în cursul acestui an, adică variații relativ mici, în ceea ce înseamnă perechea Euro-Leu.
O variație de 2 bani nu are o importanța hotăritoare, nu e gravă pentru evoluția economică, pentru impactul pe care îl are asupra economiei. E firesc să ai o variație a cursului de 1%, de exemplu într-o piață mai dinamică decât a României și dacă ajungem și noi la dinamismul respectiv, 1% variație nu reprezintă mare lucru”, a mai spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
