La prima ședință de politică monetară din 2026, BNR este așteptată să mențină rata-cheie la 6,5%, în linie cu anticipațiile majorității analiștilor. Inflația încă gravitează în jurul a 10% pe an, iar presiunile fiscale precum creșterea TVA, accizele și modificările de taxe rămân principalul risc pe termen scurt, împingând banca centrală să amâne orice discuție privind relaxarea monetară.
Adrian Codirlașu: „Reducerea dobânzii undeva în septembrie–octombrie 2026”
Analiștii subliniază că dobânda-cheie este în continuare real-negativă, însă BNR nu a dus rata mai sus tocmai pentru că o parte din inflație provine din șocuri temporare. Președintele CFA România, Adrian Codirlașu a explicat, la Digi24, că „o mare parte din inflație este temporară, generată de majorarea TVA, și va dispărea din bază în august–septembrie”. Tocmai de aceea, spune el, abia după trecerea acestui șoc fiscal ar putea apărea spațiu pentru scăderi de dobândă, „undeva în septembrie–octombrie 2026”.
Și alte voci din piață, precum economistul-șef al Băncii Trasilvania, Ioan Nistor, avansează aceeași perspectivă: o eventuală relaxare mai degrabă din toamnă, pe fondul temperării inflației și al unei economii care începe să răspundă mai bine la investiții.
Până acolo, însă, tabloul rămâne complicat: inflația ridicată mușcă din puterea de cumpărare, consumul încetinește, iar politica fiscală ține aprins riscul inflaționist. Adrian Codirlașu a punctat, în aceeași intervenție, că „soluția pentru inflație este una fiscală, nu monetară”, cu referire directă la deficitul bugetar, care pune presiune pe prețuri. În paralel, diferențialul inflație-salariu ramâne negativ, ceea ce înseamnă că populația continuă să piardă putere de cumpărare.
Un alt factor sensibil este calendarul liberalizării prețului la gaze, care poate aduce un nou impuls ascendent în prețuri, chiar dacă într-o perioadă a anului în care cererea este mai mică, ceea ce ar mai tempera impactul.
BNR amână tăierile de dobândă
Pe scurt, BNR amână tăierile de dobândă până când presiunile fiscale ies din bază și inflația revine ferm pe traiectorie descendentă. Dobânzile mai mici ar putea relansa creditarea și susține economia, însă drumul până acolo trece prin câteva trimestre de răbdare și consolidare fiscală.
În cea mai recentă analiză macroeconomică, economistul Ioan Nistor arată că inflația va persista pe tot parcursul anului 2025, cu o coborâre semnificativă amânată pentru a doua parte a lui 2026. Astfel, relaxarea dobânzii cheie este împinsă spre sfârșitul anului 2026, punctează economistul BT. Cu alte cuvinte, dobânda-cheie va fi menținută la 6,50% în primele 6-8 luni.
Ioan Nistor: Prima reducere a dobânzii este probabilă abia în a doua parte a anului
„În perspectivă, politica monetară este de așteptat să rămână neschimbată pe tot parcursul primei părți a lui 2026, prima reducere a dobânzii fiind probabilă abia în a doua parte a anului, atunci când va exista o dovadă clară și susținută că inflația este ferm pe o traiectorie descendentă.
Inflația scade mai vizibil doar în a doua jumătate a anului
În scenariul nostru de bază, inflația se menține ridicată la început de 2026 și scade mai vizibil doar în a doua jumătate a anului. Estimăm, astfel, o coborâre graduală a dobânzii-cheie spre 5,75% până la finalul lui 2026, ceea ce sugerează un ciclu de relaxare prudent, nu o normalizare agresivă” arata analiza BT.
