România intră în 2026 cu o prognoză economică moderată, dar structural mai sănătoasă, arată cea mai recentă analiză macro a Băncii Transilvania.
BT estimează un avans real al PIB de 1,67% (față de 0,9% în 2025), nevoi brute de finanțare de 270–290 mld. lei (aprox. 53–57 mld. euro), un deficit public în zona 6,5% din PIB și o datorie publică care urcă spre 61,8% din PIB. Inflația rămâne ridicată în prima parte a anului, ceea ce menține dobânda-cheie la 6,50% până târziu în 2026, iar cursul este estimat să închidă anul la circa 5,17 lei/euro, marcând o depreciere lentă și controlată a leului.
În această configurație, 2026 devine anul în care România își testează noul model de creștere bazat pe investiții, productivitate și disciplină fiscală, susține Ioan Nistor, economist-șef al BT.
Ioan Nistor: 2026, anul în care modelul de creștere al României bazat pe investiții devine vizibil, cu potențial de a consolida productivitatea pe termen mediu și reziliența economică
Dacă 2025 rămâne un an de tranziție cu creștere moderată, reechilibrarea cererii și primele efecte ale consolidării fiscale, 2026 va putea contura redresarea bazată pe investiții, arată analiza semnată de analistul.
BT menținerea prognoza de creștere reală a PIB la 1,67% în 2026 (0,9% în 2025).
Potrivit BT, prognoza de creștere reală a PIB de 1,67% pentru 2026 se sprijină pe o paletă de factori structurali: execuția proiectelor publice, redresarea graduală a industriei, performanța bună a sectorului ICT și stabilizarea consumului pe fondul temperării inflației.
În 2026, România va avea nevoi brute de finanțare de aproximativ 270–290 miliarde lei, adică echivalentul a aproximativ 53–57 miliarde euro, arată analiza citată.
Economistul Ioan Nistor arată că inflația va persista pe tot parcursul anului 2025, cu o coborâre semnificativă amânată pentru a doua parte a lui 2026. Astfel, relaxarea dobânzii cheie este împinsă spre sfârșitul anului 2026, punctează economistul BT. Cu alte cuvinte, dobânda-cheie va fi menținută la 6,50% în primele 6-8 luni.
Ioan Nistor: Prima reducere a dobânzii este probabilă abia în a doua parte a anului
„În perspectivă, politica monetară este de așteptat să rămână neschimbată pe tot parcursul primei părți a lui 2026, prima reducere a dobânzii fiind probabilă abia în a doua parte a anului, atunci când va exista o dovadă clară și susținută că inflația este ferm pe o traiectorie descendentă.
Inflația scade mai vizibil doar în a doua jumătate a anului
În scenariul nostru de bază, inflația se menține ridicată la început de 2026 și scade mai vizibil doar în a doua jumătate a anului. Estimăm, astfel, o coborâre graduală a dobânzii-cheie spre 5,75% până la finalul lui 2026, ceea ce sugerează un ciclu de relaxare prudent, nu o normalizare agresivă” arata analiza BT.
Cursul se mentine relativ stabil, cu o depreciere ușoară față de euro
Analiza arată că în 2025, cursul EUR/RON a înregistrat o depreciere moderată a leului față de euro, ca rezultat al presiunilor economice interne (consolidare fiscală, care apasă asupra creșterii și încrederii). Totuși, 2025 a adus depășirea nivelului psihologic de 5,0 lei/euro în prima jumătate a anului, ca urmare a incertitudinii politice. În mai 2025, leul s-a depreciat cu peste 2% într-o singură ședință, pe fondul tensiunilor post-electorale, trecând peste pragul de 5 lei pentru un euro.
5,17 lei pentru un euro la final de 2026
Într-o perspectivă pe termen scurt, analistul arată că BT își mentine prognoza pentru un curs de închidere în jur de 5,17 lei/euro pentru finalul de an 2026, ceea ce implică o depreciere ușoară și graduală a leului, pe măsură ce inflația se temperează, iar dezechilibrele interne se ajustează.
Trebuie să precizăm că un scenariu optimist in care avem un proces de dezinflație mai rapid decât se anticipează în prezent ar putea să permită o relaxare mai devreme a condițiilor monetare, susținând atât consumul, cât și investițiile private – să îmbunătățească puterea de cumpărare a gospodăriilor.
Deficit 6,5% din PIB
Dezechilibrele fiscale vor rămâne una dintre principalele vulnerabilități macroeconomice în 2026. Până în octombrie, deficitul publicat de Ministerul Finanțelor a ajuns la 5,72% din PIB, o îmbunătățire marginală față de 6,22% din PIB în octombrie 2024.
„Pentru 2026, proiectăm o corecție graduală a deficitului, spre aproximativ 6,5% din PIB”, spune oficialul BT, cifra ce reflectă impactul pachetului de consolidare 2025/2026 cat si măsurile suplimentare de restrângere a cheltuielilor în 2026, incluzând reducerea numărului de angajați din sectorul public și raționalizarea administrației.
Datoria publică se apropie de 62% în acest an
Datoria publică a continuat să crească, pe fondul deficitelor mari și al nevoilor de finanțare. La mijlocul lui 2025, raportul datorie publică/PIB era de 57,3%, față de mai puțin de 50% cu doi ani înainte. Estimarea actuala a BT arata o datorie publică generală de 59,7% din PIB la final de 2025 și la 61,8% în 2026.
Concluziile anului 2026
Mediul economic al României în 2025 este definit de reziliență, dar și de vulnerabilități persistente. Creșterea rămâne modestă, constrânsă de consolidarea fiscală, inflația ridicată și cererea redusă a gospodăriilor, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor UE devin principalele motoare ale activității. Inflația, deși așteptată să se tempereze treptat, rămâne ridicată, iar deficitul fiscal continuă să testeze credibilitatea țării și încrederea piețelor. În pofida acestor provocări, economia a evitat un recul sever, investițiile și construcțiile oferind un sprijin important.
Nistor, BT: 2026 nu ar trebui înțeles ca un an de revenire clasică, ci ca momentul în care reconfigurarea economică a României devine vizibilă și poate fi testată
2026 nu ar trebui înțeles ca un an de revenire clasică, ci ca momentul în care reconfigurarea economică a României devine vizibilă și poate fi testată. Economia intră în 2026 după câțiva ani de ajustări suprapuse – distorsiunile produse de pandemie, șocurile de preț la energie, repricing-ul inflaționist și o consolidare fiscală întârziată – care, împreună, au epuizat vechiul model de creștere bazat pe consum.
În locul acestuia, se conturează un parcurs de creștere mai lent, mai disciplinat, dar structural mai coerent, ancorat în investiții, productivitate și competitivitate externă, mai degrabă decât în expansiunea cererii interne.
În acest context, accelerarea la aproximativ 1,7% în 2026 nu este determinată de revenirea consumului gospodăriilor la rolul său anterior, ci de efectul cumulativ al execuției investițiilor. Proiectele finanțate din fonduri UE și PNRR trec de la faza de planificare la cea de implementare, cu efecte vizibile în construcții, lanțuri industriale, servicii de business și ICT.
Astfel, 2026 devine un an în care calitatea creșterii se îmbunătățește, chiar dacă nivelul ei numeric rămâne moderat în raport cu standardele istorice.
În paralel, industria este așteptată să treacă de la stagnare la o redresare graduală, susținută de trei forțe care se întăresc reciproc: stabilizarea cererii externe, reducerea volatilității costurilor la energie și estomparea proceselor de ajustare a stocurilor și marjelor care au dominat faza post-inflaționistă. Redresarea va fi, cel mai probabil, inegală și selectivă, favorizând firmele integrate în lanțurile valorice europene și pe cele capabile să valorifice automatizarea, digitalizarea și investițiile susținute de fonduri UE. Această recuperare selectivă este esențială: ea nu semnalează un „boom” industrial generalizat, ci un proces de filtrare care ridică productivitatea medie și reziliența.
Consumul joacă un rol diferit în 2026 față de ultimul deceniu.
Pe măsură ce inflația încetinește, iar veniturile reale se refac lent, cheltuielile gospodăriilor se stabilizează, fără a accelera puternic. Această stabilizare este suficientă pentru a susține activitatea în servicii, fără a reaprinde dezechilibrele externe sau presiunile inflaționiste. Rezultatul este o economie ai cărei ritmuri de creștere sunt mai puțin volatile, mai puțin dependente de importuri și mai puțin legate de stimuli de politică – o îmbunătățire structurală importantă, chiar dacă este acompaniată de creștere pe termen scurt mai redusă.
Privită prin această lentilă, 2026 este cel mai bine descris ca un „an al validării”. Va testa capacitatea României de a transforma consolidarea fiscală și fondurile UE în câștiguri durabile de productivitate, va arăta dacă execuția investițiilor poate compensa un consum mai slab și dacă credibilitatea politicilor poate ancora așteptările într-un mediu cu inflație mai mică și volatilitate redusă.
În 2026 aflăm dacă economia a învățat să crească sub constrângeri mai stricte
„Succesul este definit de echilibru, nu de accelerare”, sintetizează Nistor. Cu alte cuvinte, un deficit extern mai mic, o inflație mai previzibilă, o relaxare prudentă a condițiilor financiare și o economie aliniată mai bine la capacitatea sa de finanțare, ne arată drumul.
„Dacă acest proces se menține, România va ieși din 2026 cu fundamente mai solide decât avea la intrarea în an, nu pentru că ritmul de creștere a fost spectaculos, ci pentru că economia a învățat să crească sub constrângeri mai stricte. Această schimbare, mai mult decât orice orice definește semnificația strategică a anului 2026”, arata Nistor.
Nistor: „În acest context, merită amintit gândul lui Vincent van Gogh: «Lucrurile mari se fac dintr-o sumă de lucruri mici puse cap la cap.»
