În urmă cu aproximativ două luni, Banca Națională a României (BNR) includea, în raportul său privitor la stabilitatea financiară a țării, un pericol nou-apărut: riscul de accelerare a ritmului de creștere a prețurilor activelor imobiliare. Asta în condițiile în care, potrivit datelor Eurostat, locuințele se scumpiseră cu circa 7% pe parcursul lui 2016 – marjă situată peste valoarea de semnal stabilită de Comisia Europeană, anume 6%.
Cele mai recente date publicate de Biroul de Statistică al Uniunii Europene relevă însă că indicatorul luat în vizor de către BNR a revenit sub pragul de alertă. Astfel, valorile de tranzacționare de pe piața rezidențială locală s-au majorat cu 5,1% în primul trimestru din 2017 comparativ cu perioada similară a anului precedent. Această valoare se situează puțin peste media consemnată la nivelul Uniunii Europene, ce s-a cifrat la 4,5% în perioada menționată. În urma unui avans de 1,2% consemnat în primul trimestru din 2017 față de cele trei luni anterioare, ritmul anual de creștere a prețurilor din România a scăzut astfel sub pragul de 6%. (Spre comparație, în ultimul trimestru din 2016, această marjă ajungea la 7,3%).
În momentul de față, țara noastră se situează considerabil în urma altor piețe europene în ceea ce privește prețurile de tranzacționare practicate pe piața locuințelor. Astfel, cele mai mari creșteri anuale – raportat la primul trimestru din 2017 – au avut loc în Republica Cehă (+12,8%), Lituania (+10,2%) și Letonia (+10,1%), în vreme ce scăderi de preț au fost consemnate în Croația (-0,4%) și Italia (-0,1%).
Pretențiile vânzătorilor se reglează prin negociere
De menționat este că între ritmul de majorare a pretențiilor vânzătorilor, pe de-o parte, și cel de creștere a valorilor efective, de tranzacționare, există în momentul de față o evidentă discrepanță. Astfel, așteptările proprietarilor tind să crească mai mult decât o arată evoluția prețurilor finale luate în calcul de statisticile oficiale. Pe segmentul apartamentelor, spre exemplu, Indicele Imobiliare.ro arată că prețul mediu cerut la nivel național pentru o asemenea unitate locativă ajungea, la sfârșitul lunii martie 2017, la 1.092 de euro pe metru pătrat util – valoare cu 7,8% mai mare decât cea consemnată la finele primului trimestru din 2016, respectiv 1.013 euro pe metru pătrat util. Această diferență față de evoluția prețurilor de tranzacționare dovedește existența unui mecanism intern de reglare a pieței, prin negocierea între vânzători și cumpărători.
