În 2023, băncile s-au confruntat cu cerințe suplimentare venite din partea reglementatorilor, cu noi concurenți apăruți pe piață, cu tot mai multă inovație digitală, dar și rezultate exceptionale. Iar acestea îi obligă pe bancheri să continue dezvoltarea, mai ales că 2024 vine cu schimbări structurale și macroeconomice, reforme – fiscale, sistemul public de pensii- totul în contextul a 4 runde de alegeri.
Instituțiile financiar-bancare vor fi nevoite să își reevalueze pozițiile strategice într-un mediu tot mai competitiv, plin de provocări economice, legislative și digitale. BankingNews i-a întrebat pe cei mai importanți bancheri din România cum va evolua piața bancară și ce provocări anticipează pentru 2024. ”Privesc anul 2024 cu un optimism moderat”, a menționat, în exclusivitate pentru BankingNews, Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor.
În opinia sa, toate estimările, atât ale autorităților de la București, cât și ale instituțiilor financiare internaționale, prevăd înscrierea economiei românești pe un trend pozitiv în anul 2024 raportat la valorile din 2023, atât în ce privește în mod specific creșterea economică, cât și principalii indicatori macroeconomici în general.
”Există însă semnale îngrijorătoare privind încetinirea creșterii economice din Germania, o evoluție care ar avea consecințe și impact în întreg blocul comunitar, inclusiv în România. De asemenea, nu trebuie să uităm că de la 1 ianuarie 2024 vom avea o creștere a fiscalității în România, care riscă să acționeze în sensul frânării creșterii economice și să încetinească ritmul de decelerare a inflației”, a subliniat oficialul ARB.
Florin Dănescu spune că ”inclusiv în ceea ce privește sectorul bancar, va exista un impact negativ direct prin introducerea taxei de 2% asupra cifrei de afaceri. Iar aceasta va afecta în mod diferit fiecare instituție bancară și modelul său de afaceri pe piața românească”.
Referindu-se la dinamica activității de creditare, bancherul a punctat că trebuie să avem în vedere atât perspectiva reducerii inflației, îndeosebi în a doua jumătate a anului 2024, ceea ce sigur este de așteptat să antreneze și o reducere a dobânzilor și astfel să susțină activitatea de creditare, în contrapondere cu impactul acestei taxări diferențiate a sectorului bancar, dar și, cu riscurile de legiferare suplimentară fundamentate pe abordări populiste, care sunt specifice unui an electoral. ”De aici pot decurge noi și cele mai importante provocări ale anului 2024”, a conchis Florin Dănescu.
