Bancabilitatea IMM-urilor ar trebui privită din punctul de vedere al unui antreprenor, nu al unui bancher, iar dacă 8 din 10 antreprenori nu apelează la un credit bancar, înseamnă ca felul în care sunt construite instrumentele bancare nu sunt în acord cu nevoile acestora, a declarat, pentru AGERPRES, Florin Jianu, reprezentant al Consiliului Național pentru Întreprinderile Private Mici și Mijlocii (CNIPMMR) și fost ministru pentru Mediul de Afaceri.
„Consider că trebuie să privim „bancabilitatea” IMM-urilor din punctul de vedere al unui antreprenor, nu al unui bancher. Dacă 8 din 10 antreprenori nu apelează la un credit bancar, înseamnă ca felul în care sunt construite instrumentele bancare nu sunt în acord cu nevoile antreprenorilor. Problemele antreprenorilor sunt legate de costurile bancare cu privire la credite, birocrația excesivă în acordarea unui credit incluzând condițiile de calificare la un credit, precum și de lipsa unor instrumente diversificate și adaptate nevoilor (credite punte, mezanin, microcredite, dobânzi subvenționate 100% pentru fonduri europene, etc.)”, a spus Florin Jianu.
Reprezentantul antreprenorilor susține că ideea de a majora capitalul social al firmelor nu este una bună, mai ales că pe plan global se merge chiar spre renunțarea la această măsură.
„Cât privește capitalul social, tendința globala este de renunțare la această formă primitivă de înregistrare a unei firme, pentru a atrage tineri în economie, start-upuri inovative, nu mărirea capitalului social este soluția, ci renunțarea la acesta. Ca soluție alternativă, poți lega capitalul social al firmei și implicit răspunderea antreprenorului de cifra de afaceri realizată în ultimul an fiscal, această formă fiind o formă flexibilă și care nu presupune blocarea unei sume de bani inutil în firmă”, a afirmat Jianu.
Oficialii Băncii Naționale a României au atras atenția că băncile ar trebui să majoreze creditarea IMM-urilor dar că una dintre probleme o constituie bancabilitatea lor.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat săptămâna aceasta că există un potențial de creditare dacă reformele structurale vor face bancabile mai multe companii.
De asemenea, la începutul lunii, economist șef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat că un număr mare de firme au capitaluri negative, devenind nebancabile, în România fiind tolerată indisciplina financiară.
„La noi este tolerată indisciplina financiară în sensul că un număr enorm de mare de firme au capitaluri negative, prin aceasta, ele devenind nebancabile. Las la o parte că nivelul cerut pentru capitalizare este cel din 1990, de 200 de lei. Măcar dacă l-ar avea și pe ăla. Sunt aproape 200.000 de firme care nu numai că nu îndeplinesc capitalul minim, dar au capital negativ. De ce? Aici intervin lacunele din legislație care fac mai interesant pentru deținătorul unei firme să o împrumute decât să vină cu capital. Prin împrumuturi poate să își deducă fiscal și uite așa ajunge să mănânce din capitalul firmei. De ce face mai degrabă împrumut decât să o capitalizeze? În caz de faliment sau de închidere a firmei, poate veni la masa credală drept creditor. Deci avem o problemă majoră de legislație care nu știu cât de mult se dorește a fi rezolvată”, a spus Lazea.
