ING și-a revizuit în scădere prognoza pentru economia României și anticipează acum o contracție de 0,5% în 2026, urmată de o revenire cu 2,3% în 2027. Consumul slab, inflația încă ridicată și consolidarea fiscală apasă asupra activității economice, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene împiedică o scădere mai puternică.
Inflație de 6% și un curs euro la nivelul de 5,25 lei
Economiștii ING se așteaptă ca inflația să încheie anul la aproximativ 6%, iar cursul euro să se mențină în jurul nivelului de 5,25 lei. Banca Națională a României ar urma să înceapă reducerea dobânzii-cheie abia în ianuarie 2027, potrivit unei analize realizate de Ștefan Posea și Valentin Tătaru, economiști ING.
„România intră în a doua jumătate a anului 2026 cu o creștere economică slabă, dar cu semne mai clare de reechilibrare macroeconomică. Consumul a încetinit puternic, execuția fiscală s-a îmbunătățit, iar deficitul extern se ajustează, în timp ce investițiile finanțate din fonduri europene continuă să atenueze declinul”, arată analiza ING.
Consumul trage economia în jos
Economia României a crescut cu doar 0,7% în 2025, iar slăbiciunea activității economice s-a prelungit în 2026. În primul trimestru, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Consumul populației a fost principala frână, remarcă analiștii, înregistrând o scădere de 1,8% și având o contribuție negativă de 1,1 puncte procentuale la evoluția PIB. Investițiile au crescut însă cu 2,2% și au adăugat 0,4 puncte procentuale la creșterea economică.
Exporturile au avansat mai rapid decât importurile, dar această evoluție a fost determinată în principal de reducerea cererii interne.
Datele cu frecvență ridicată sugerează că presiunile de tip stagflaționist au continuat și în trimestrul al doilea. Consumul rămâne cea mai slabă componentă a economiei, în condițiile în care salariile reale au scăzut în ultimul an, în timp ce încrederea consumatorilor și a companiilor este încă departe de o revenire completă.
ING estimează că economia va rămâne slabă și în trimestrul al treilea, pe fondul inflației ridicate și al politicii fiscale restrictive.
Numărul angajaților a început să scadă
Piața muncii prezintă, la rândul său, semne de slăbiciune. Numărul total al angajaților a coborât de la nivelul record de 5,18 milioane, înregistrat în martie 2025, la 5,11 milioane în mai 2026.
Rata locurilor de muncă vacante se menține la numai 0,6%, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană.
Potrivit ING, recrutările nu mai sunt orientate în principal spre extinderea companiilor, ci spre înlocuirea angajaților care pleacă. Firmele încearcă să ocupe pozițiile esențiale, limitând crearea netă de noi locuri de muncă.
Construcțiile compensează declinul industriei
Economia României prezintă două evoluții aparent contradictorii. Producția industrială a scăzut cu 3,1% în perioada ianuarie-mai 2026, iar industria prelucrătoare s-a contractat cu 4,3%. Numai în luna mai, declinul producției industriale a ajuns la 5,3%.
Slăbiciunea industriei este explicată atât prin cererea redusă din Europa de Vest, în special din Germania, cât și prin costurile ridicate de finanțare, scăderea consumului și problemele structurale ale economiei românești.
O parte importantă a industriei locale este concentrată în sectoare cu un consum ridicat de energie și forță de muncă. În același timp, o parte din capacitățile de producție trebuie modernizate, iar deficitul de personal calificat rămâne o problemă.
În sens opus, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 11,3% în primele cinci luni ale anului. Avansul a fost susținut de lucrările de infrastructură, dar și de proiectele rezidențiale și nerezidențiale.
Proiectele de autostrăzi, căi ferate și energie, precum și accelerarea investițiilor prin PNRR, mențin economia pe linia de plutire, chiar dacă industria și consumul se află sub presiune.
Infrastructura și energia pot schimba modelul de creștere
ING consideră că investițiile actuale nu susțin doar economia pe termen scurt, ci pot crea condițiile pentru un model de creștere mai sănătos.
O infrastructură mai bună poate reduce costurile de transport, poate îmbunătăți conectivitatea și poate transforma România într-o platformă de producție, distribuție și logistică între Europa Centrală, Marea Neagră, Ucraina și Republica Moldova.
Apartenența la spațiul Schengen, dezvoltarea mai rapidă a autostrăzilor și poziția strategică a porturilor de la Marea Neagră întăresc acest potențial.
Sectorul apărării ar putea deveni o altă sursă importantă de dezvoltare industrială. România poate accesa aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul european SAFE, inclusiv o prefinanțare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Un program recent de achiziții militare, în valoare de 5,7 miliarde de euro, acoperă vehicule de luptă, sisteme de apărare aeriană, muniție și nave militare. Mai mult de jumătate din producție ar urma să fie realizată în România sau în parteneriat cu firme românești, iar livrările sunt programate pentru perioada 2028-2030.
ING: Deficitul bugetar de 6% din PIB este realizabil
Situația finanțelor publice s-a îmbunătățit peste așteptări, arată analiștii. După doi ani în care România a ratat țintele fiscale cu mai multe puncte procentuale, deficitul bugetar din 2025 a coborât la 7,7% din PIB, sub ținta de 8,4% convenită cu Comisia Europeană.
În primul semestru din 2026, deficitul calculat în numerar a ajuns la 2% din PIB, față de 3,65% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut.
Veniturile bugetare au crescut de la 16,2% la 16,7% din PIB. Încasările din TVA au ajuns la 74,2 miliarde de lei, în creștere cu 25% față de anul trecut. La această evoluție au contribuit atât majorarea cotelor de TVA, cât și îmbunătățirea colectării, potrivit ING.
Cheltuielile statului au scăzut de la 19,8% la 18,7% din PIB, în special ca urmare a menținerii sub control a cheltuielilor cu salariile din sectorul public și asistența socială.
În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene au crescut cu 56%, de la 27,2 miliarde de lei în primul semestru din 2025 la 42,5 miliarde de lei în perioada similară din 2026.
ING menține prognoza unui deficit bugetar de 6% din PIB pentru 2026, dar consideră că este posibil chiar și un rezultat mai bun.
2026 poate aduce un record al fondurilor europene
România ar urma să transmită Comisiei Europene cererile de plată cinci și șase din PNRR în august și septembrie. ING apreciază că șansele unei absorbții apropiate de nivelul maxim sunt rezonabile, deși mai există riscuri legate de implementare.
Anul 2026 ar putea marca un maxim istoric al intrărilor de fonduri europene. Ciclul investițional ar trebui să continue și după încheierea PNRR, într-un ritm mai puțin intens, deoarece unele proiecte din transport și sănătate vor fi mutate pe alte programe europene.
Incertitudinea politică rămâne însă un risc important. Prelungirea perioadei cu un guvern interimar ridică semne de întrebare privind continuitatea politicilor, asumarea reformelor și îndeplinirea la timp a jaloanelor sensibile.
Riscul unei retrogradări a ratingului de țară nu a dispărut, creșterea economică, deficitul și stabilitatea politică fiind în continuare urmărite cu atenție de agențiile de rating și de piețe.
Deficitul de cont curent începe să se reducă
Deficitul de cont curent a coborât de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025. Corecția a continuat în primele cinci luni din 2026.
Deficitul de cont curent s-a situat la 11,4 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai, față de 12,1 miliarde de euro în perioada similară din 2025.
Deficitul comercial cu bunuri s-a redus la 13,2 miliarde de euro, în timp ce excedentul serviciilor s-a menținut la 5,6 miliarde de euro, susținut în principal de IT și transport. Aceste rezultate au fost parțial anulate de deficitul tot mai mare din turism.
ING estimează că deficitul de cont curent va coborî sub 7% din PIB în 2026 și se va apropia de 6% în 2027.
Investițiile străine directe au scăzut la 2,2 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2026, de la 2,9 miliarde de euro în urmă cu un an. Structura lor este însă mai bună decât sugerează cifra totală, deoarece participațiile la capital și profiturile reinvestite au rămas pozitive.
Inflația ar coborî la 6% la finalul anului
După aproape un an în care inflația s-a situat între 9% și 11%, ING se așteaptă la o scădere vizibilă începând din această vară.
Inflația ar urma să încheie anul 2026 la aproximativ 6%, cu o medie anuală de 8,2%. Pentru finalul anului 2027, ING prognozează o inflație de 3,6% și o medie anuală de 4,3%.
Scăderea ar urma să fie susținută de efectele de bază, reducerea cererii, diminuarea numărului de angajați și presiunile salariale mai moderate. Din comparația anuală vor dispărea treptat și efectele majorărilor de taxe și ale liberalizării pieței energiei din vara anului 2025.
Pe termen mediu, automatizarea industrială și adoptarea inteligenței artificiale ar putea deveni factori suplimentari care să limiteze creșterea prețurilor.
BNR ar reduce dobânda abia în ianuarie 2027
ING nu se așteaptă ca BNR să modifice dobânda de politică monetară înainte de ianuarie 2027. Atunci ar urma să aibă loc o primă reducere de 0,25 puncte procentuale. În scenariul de bază al băncii, BNR va reduce dobânda cu un punct procentual pe parcursul întregului an 2027.
Economiștii ING consideră că banca centrală va prefera să traverseze actualul episod inflaționist fără o nouă majorare a dobânzii, chiar dacă dobânzile reale au coborât și mai mult în teritoriu negativ.
Riscurile generate de tensiunile din Orientul Mijlociu rămân importante, atât prin posibile efecte asupra inflației, cât și prin riscul unor ieșiri de capital.
Euro, în jurul valorii de 5,25 lei
ING anticipează o stabilitate relativă a cursului de schimb și estimează că euro se va menține în jurul nivelului de 5,25 lei în restul anului.
Economiștii nu cred că autoritățile vor accepta cu ușurință o nouă depreciere semnificativă a leului, deoarece aceasta ar genera presiuni inflaționiste suplimentare.
Intrările mari de fonduri europene ar putea exercita chiar o anumită presiune de apreciere asupra monedei naționale. Pe termen mai lung însă, deficitele bugetar și de cont curent vor continua să favorizeze o depreciere treptată a leului.

