O rată de absorbție de 95% în actualul cadru financiar multianual (2014-2020) ar conduce la o rată de creștere a PIB potențial cu 1,7 puncte procentuale, deci la un PIB potențial de 5% anual, a spus astăzi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, în cadrul seminarului „Fondurile europene, absorbția și impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar”, organizat de cursdeguvernare.ro, la sediul Băncii Naționale.
PIB-ul a evoluat de la 39,3% din media UE, în 2006, la 58%, în 2016, ceea ce ne arată că procesul de convergență reală a României în cadrul Uniunii a fost și este o poveste de succes, iar creșterea nivelului de trai a fost evidentă, chiar dacă nu s-a manifestat la fel de rapid, a mai spus guvernatorul.
„Vrem să creștem mai repede și este absolut normal – dar trebuie să ne dorim o creștere sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, tensiuni și dureroase corecții atunci când dezechilibrele se acumulează. Pentru ca o asemenea dezvoltare, și rapidă și sănătoasă să se îndeplinească, trebuie să ne îndreptăm mai degrabă spre o creștere calitativă și nu neapărat cantitativă. Nu trebuie să ne gândim doar la creșterea veniturilor, ci și la dezvoltarea infrastructurii, a productivității”, susține Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, accentul trebuie să se pună pe mărirea potențialului de creștere, „ceea ce noi economiștii numim PIB-ul potențial. Aceasta este o variabilă greu de calculat, dar extrem de importantă. Dacă forțăm creșterea economică peste ceea ce poate da economia, rezultă dezechilibre și tensiuni. Factorul capital depinde de atragerea de investiții directe, de transferul sumelor celor plecați afară, în străinătate, dar și de investițiile interne ale Românilor. Dar acumulările interne sunt limitate de nivelul de dezvoltare al României. Prin urmare, investițiile interne depind nu doar de ceea ce fac românii, ci și de transferurile din străinătate negeneratoare de datorie. Acestea sunt în special fondurile europene”.
Guvernatorul a reamintit că în perioada 2007-2017 România a beneficiat prin intermediul fondurilor UE de 45,7 miliarde de euro, respectiv o medie anuală de 2,7% din PIB. „Ca valoare netă, dacă luăm în considerare și contribuția UE la bugetul UE, intrările nete au fost de peste 30 de miliarde de euro, respectiv 8% din PIB. Pentru România, fondurile UE reprezintă și șansa modernizării țării, a creării unei infrastructuri pentru o dezvoltare durabilă”.
Una din problemele cu care se confruntă România este că „decalajele dintre nivelurile de dezvoltare ale României s-au dezvoltat în timp. Ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare din UE, dar nu cu toată țara, ci doar cu anumite regiuni. În 2007-2016, fondurile UE au reprezentat aproape 27% din investițiile publice, dar ele nu au contribuit la dezvoltarea tuturor regiunilor.
Aceste fonduri nerambursabile sunt o sursă de finanțare a deficitului de cont curent, care nu generează datorie. În 2007-2017, România a înregistrat un deficit de cont curent de 4% din PIB; în medie, iar fără fonduri europene ar fi fost probabil în jur de 6%”, a mai declarat guvernatorul BNR.
