Banca Transilvania, povestea de succes din banking-ul românesc, suscită interes și este un subiect de presă tentant. Parcursul băncii are un farmec aparte. Nu de puține ori, BT s-a dovedit a fi o instituție de credit curajoasă, calitate recunoscută mai ales din momentul în care a luat decizia de a cumpăra Volksbank România, probabil cea mai hulită bancă locală.
Acum, de pe poziția a doua în topul băncilor după active, Banca Transilvania este pregătită de o nouă achiziție. O spune tranșant chiar șeful BT, care subliniază în cadrul unui interviu publicat în Numărul 2 al Revistei BankingNews, apărut în luna iunie 2017: ”Suntem încrezători cu privire la noi achiziții şi integrări. Am ajuns la maturitatea necesară din punctul de vedere al resurselor și al capabilităților!”.
Ömer Tetik se potrivește ca o mănușă spiritului promovat de Banca Transilvania. Carismaticul bancher, entuziast și comunicativ, îmbină perfect simțul practic cu idealismul. Poate fi grav dar și extrem de hazliu, alternând permanent în discursul său momentele serioase cu cele nostime pentru a genera interlocutorului o stare reconfortantă. Este sincer și deschis, nu se proptește în idei fixe și exprimări laborioase, vorbește în româna celor care s-au îndrăgostit iremediabil de țara noastră.
Interviul acordat Revistei BankingNews de Directorul General al Băncii Transilvania surprinde câteva elemente noi legate de activitatea instituției de credit de la Cluj, însă mesajul principal pare a fi accentuarea planurilor de dezvoltare prin noi achiziții. Ömer Tetik susține că Banca Transilvania nu-și propune acumularea expresă de cotă de piață, fiind fidelă aplicării unei strategii ce are în prim-plan banking-ul liniștit, onest și deschis. ”Ne dorim să fim tot mai buni. Creşterea activelor vine din satifacția clienților şi, implicit, din vânzarea de produse şi servicii, dar nu este o miză în sine”, subliniează șeful BT. Vă invit să vedem împreună ce alte specificații a mai făcut Ömer Tetik, bancher turc, născut în Germania, cetățean român din anul 2009.
– Evoluția principalilor indicatori ai activității din ultimii ani ne arată că Banca Transilvania este pe val. Rezultatele spectaculoase consemnate au făcut posibilă mutarea istorică de la finalul anului trecut în topul băncilor din România după active. Banca Transilvania este, în prezent, pe poziția a doua în acest clasament. Vă rog să-mi precizați dacă urcarea pe locul doi a fost un obiectiv și cum se simte instituția de credit în această nouă postură? De asemenea, care sunt ingredientele succesului Băncii Transilvania, unde a excelat banca și încotro se îndreaptă?
– Banca Transilvania a crescut frumos şi sănătos în ultimii ani. Cel mai recent, în 2016 şi în prima parte a acestui an, BT a obținut rezultate foarte bune din punctul de vedere al creşterii organice şi al profitabilității. Am ajuns pe locul 2 şi ne bucurăm, însă poziția pe podium nu este neaparat un obiectiv pentru noi. Cred că ne-a ajutat cel mai mult modelul de business, flexibilitatea pe care o avem şi capitalul de imagine. Vom continua să fructificăm punctele noastre forte, printre care se numără avantajul greu de replicat de alte bănci, şi anume loialitatea şi implicarea echipei.
– După mulți ani în care poziția de lider a BCR în sistemul bancar nu părea amenințată în niciun fel, acum – prin creșterea susținută a cotei de piață și prin intențiile asumate public de consolidare prin noi achiziții, Banca Transilvania pare că devine un concurent de luat în seamă pentru supremație. Este adevărat? Cum se raportează Banca Transilvania la BCR? Vizați ca Banca Transilvania să devină cea mai mare bancă din România și dacă da ce termen aveți pentru atingerea unui asemenea obiectiv îndrăzneț?
– BCR este o bancă foarte bună, un competitor puternic pentru BT şi are o echipă de top management cu mare experiență. Ne uităm cu respect la fiecare bancă, fie că este mai mare, fie că e mai mică decât Banca Transilvania. Fiecare are povestea ei şi propriile ambiții, însă toate băncile au aproximativ aceleaşi provocări pe o piață foarte reglementată. La Banca Transilvania credem în misiunea noastră, de bancă românească, de a susține economia locală şi antreprenorii români. Este ceea ce ne-a diferențiat şi ne-a adus în punctul în care suntem acum. Ne dorim să fim tot mai buni. Creşterea activelor vine din satifacția clienților şi, implicit, din vânzarea de produse şi servicii, dar nu este o miză în sine.
– Ați declarat în mai multe rânduri că Banca Transilvania este atentă la oportunitățile de achiziție de pe piața locală. În acest sens, ați identificat în prezent asemenea oportunități de achiziție? Vă mențineți angajamentul de a cumpăra o nouă bancă? Totodată, va rog să ne precizați dacă informațiile privind negocierile care se poartă pentru preluarea Banca Românească sunt reale? Aici, vreau să punctez faptul că, potrivit unei analize personale, Banca Transilvania ar trebui să fie cea mai interesată de achiziția Banca Românească, având în vedere două motivații importante. Prima ar fi, firesc, acumularea de cotă de piață. Cea de-a doua motivație este însă mai importantă și vizează anularea unui brand (”Banca Românească”) care s-ar putea dezvolta pe același pilon și aceleași caracteristici pe care a fost construit brandul ”Banca Transilvania”, exploatând la maximum denumirea. Cum comentați?
– În acest moment pot să spun că suntem atenți la toate oportunitățile oferite de piață – bănci sau portofolii. Banca Transilvania a ajuns la maturitatea necesară din punctul de vedere al resurselor, al capabilităților pentru a face un nou pas în acest sens. Iar succesul fuziunii cu Volksbank România ne face să fim încrezători referitor la noi achiziții şi integrări.
”Suntem de 3 ani pe piața din Italia şi începem să primim din ce în ce mai multe solicitări pentru afaceri ale românilor din zonă”
– Va rog să realizați o scurtă analiză a Băncii Transilvania prin prisma principalilor indicatori (active, profit, credite, depozite, carduri, digitalizare, clienți, angajați, etc.). Care sunt direcțiile prioritare de dezvoltare ale BT în perioada următoare și ce provocări principale aveți? Cum arată activitatea din primele luni din 2017 și ce semnale aveți privind evoluția băncii din acest an? Ce planuri și ce obiective are Banca Transilvania în 2017?
– Primul trimestru al acestui an confirmă succesul Băncii Transilvania prin rezultatele financiare pozitive obținute. Vorbim de un profit al Băncii Transilvania de 246 milioane de lei, iar cel al Grupului Financiar Banca Transilvania, de 267 milioane de lei. Am continuat creditarea, aşa încât în primele 3 luni ale acestui an banca a acordat 36.000 de credite noi clienților retail, IMM şi Corporate. Referitor la eficiența operațională BT, aceasta se păstrează la un nivel confortabil. În perioada ianuarie – martie 2017, la nivel brut, înainte de înregistrarea scoaterilor în afara bilanțului, creditele BT au crescut cu 3%, pe toate liniile de afaceri. Raportul credite/depozite este de 73% la sfârşitul trimestrului I din acest an. Continuăm politica prudentă de creditare, dar şi investițiile în tehnologie de ultimă generație. Am intrat în linie dreaptă cu pregătirea noilor platforme online, pentru a fi oriunde şi oricând pentru clienți, prin rețeaua de sedii şi acces digital.
– Are în plan Banca Transilvania o expansiune pe zona rurală și în orașele mici, unde bancarizarea și dezvoltarea locală se află la cote insignifiante?
– Cu aproape 550 de sedii în toate județele țării, inclusiv în oraşe mai mici, suntem cât se poate de „accesibili” pentru clienți. Investim în modernizarea sediilor şi în digitalizare, acestea fiind prioritățile din punctul de vedere al rețelei şi al prezenței noastre în teritoriu.
– Cum funcționează agențiile Banca Transilvania din Roma? Aveti planuri de expansiune pe piața din Italia sau pe alte piețe unde muncesc mulți români?
– Suntem de 3 ani pe piața din Italia şi începem să primim din ce în ce mai multe solicitări pentru afaceri ale românilor din zonă. În principal, ne adresăm românilor din comunitatea din Italia, dar şi italienilor care vor sa investească în România. Piața din Italia are provocările ei, dar suntem aproape de atingerea rezultatelor dorite. În ceea ce priveşte prezența şi în alte țări unde sunt mulți români, întâi dorim să vedem cum vor decurge lucrurile pe piața din Italia şi apoi vom analiza şi alte variante.
”Unii dintre clienții Volksbank au devenit promotori ai Băncii Transilvania”
Sursa Foto: Agerpres
– Cum caracterizați în prezent relația dintre clienți și industria bancară și ce schimbări ați sesizat raportând viziunea la tensiunile din ultimii doi ani pe acest palier? S-a mai estompat acea imagine negativă a băncilor?
– Cred că trebuie să avem în vedere că sistemul bancar din România a făcut în 25 de ani cât au realizat alții în 100 şi evident că au fost inclusiv arderi de etape. Însă trendul se îndreaptă spre înțelegerea mai bună a băncilor, iar din partea băncilor, o înțelegere mai bună a clienților. S-au făcut paşi şi în ceea ce priveşte educația financiară, însă acest lucru nu se poate schimba peste noapte, ci este nevoie de un efort comun al băncilor, al instituțiilor care au un cuvânt de spus, dar şi din partea şcolilor şi familiilor.
– Unde se situează în acest moment relația cu clienții Volksbank care nu au acceptat oferta promovată de Banca Transilvania de reconversie a creditelor în franci elvețieni?
– Referitor la clienții Volksbank România cu credite în franci elvețieni, dintre cei aproximativ 17.700, peste 83%, adică peste 14.700, au acceptat oferta de conversie a creditelor. După oferta publică a Băncii Transilvania, s-au mai adăugat alți clienți care au solicitat conversia creditelor în CHF, numărul total al acestora ridicându-se la 209 clienți, cu 246 credite, pe parcursul anului 2016 şi al acestui an. Clienții care au venit de la Volksbank România au optat şi pentru alte produse şi servicii BT şi o parte dintre ei chiar au devenit promotori ai băncii noastre.
– Câte notificări de dare în plată a primit Banca Transilvania până în prezent, câte au fost acceptate de bancă și ce se întâmplă cu celelalte?
– Numărul notificărilor de dare în plată primite la BT este în continuă scădere. Analizăm de fiecare dată îndeplinirea condițiilor pentru darea în plată, precum şi nevoia certă şi obiectivă a clienților. Discutăm cu cei care au disponibilitatea pentru dialog, în încercarea de a găsi împreună soluții de continuare a relației contractuale, mai ales în contextul deciziei Curții Constituționale, care a introdus impreviziunea ca element esențial pentru valabilitatea dării în plată.
– Cum a evoluat bankingul în România și la ce trebuie să ne așteptăm în viitorul apropiat? Sunt pregătite băncile românești să țină pasul cu schimbările care se întâmplă în țările dezvoltate?
– Sectorul bancar din România este foarte „sensibil” atât la evoluțiile din sectorul bancar global/european – dată fiind prezența ridicată a capitalului străin în structura acționariatului -, dar şi la cele din economia internă, având în vedere mediul în care îşi desfăşoară activitatea. Observăm o ameliorare susținută a performanței sectorului bancar intern, determinat de perioada post-criză, dar şi de eforturile de restructurare a creditelor neperformante. Cele mai recente statistici indică un volum total al activelor nete de 393,7 miliarde lei la finalul trimestrului I din 2017, ceea ce este un nivel record, în urcare cu 6,4% an/an. Aş adăuga faptul că în ultimii 18 ani băncile din România au fost foarte ancorate la realitatea europeană şi au reuşit să răspundă provocărilor externe şi interne. La această evoluție a contribuit puternic şi procesul de integrare economică europeană. Performanța financiară solidă a băncilor, din perioada recentă, exprimă rezistența la şocuri, dar şi faptul că există resurse pentru a transforma provocările în oportunități. Aşa cum reiese din cifre, băncile din România sunt pregătite pentru a răspunde provocărilor pe termen mediu atât din economia reală, cât şi din cea financiară.
– Care este percepția dumneavoastră față de mersul economiei locale și care este rolul băncilor în dezvoltarea acesteia?
– În prezent, economia este în faza de vârf a ciclului economic post-criză. În ultimele semestre se observă o stabilizare a raportului active bancare/PIB, context din care rezultă rolul tot mai activ al băncilor în economie. Având în vedere poziția financiară solidă a sectorului bancar, sunt premise de implicare tot mai activă a băncilor în creditarea economiei. Datorită perspectivelor dezvoltării economice, suntem încrezători în ceea ce priveşte continuarea planurilor ambiţioase de creştere şi consolidare a băncii noastre şi a Grupului Financiar BT.
– Dacă ați fi pus în situația de a convinge un potențial client să lucreze cu Banca Transilvania, care ar fi discursul dumneavoastră? Ce ar trebui să știe acesta despre instituția de credit și ce ar trebui să-l motiveze să aleagă Banca Transilvania?
– Mai întâi aş dori să cunosc personal clientul respectiv, pentru a vedea cum să îl susținem. Contează mult, ca mesaj, dacă este vorba de un client companie sau, de exemplu, de un client private banking. Cred ă BT este cea mai bună bancă din România din punctul de vedere al serviciilor pentru clienți, prin flexibilitate în ceea ce priveşte oferta şi înțelegerea foarte bună a provocărilor care pot apărea.
Despre cum a ajuns la conducerea Băncii Transilvania: ”Am zis că, în cazul în care primesc o ofertă, o să accept. Nu a fost o negociere”
– Cum au decurs negocierile pentru preluarea conducerii Băncii Transilvania?
– Am avut o întâlnire cu domnul Horia Ciorcilă și un membru al Consiliului de Administrație de atunci, Peter Franklin. Discuția a fost lungă și cred că a fost o chimie bună. Am vorbit onest despre cum văd eu viitorul pieței, ce am făcut până la acel moment, de ce am făcut, unde am greșit. Chiar cu câteva zile înainte de această întâlnire, mă gândeam cum ar fi să lucrez la Banca Transilvania. Cum ar fi practic să nu mai faci parte dintr-o bancă multinațională, unde vorbești despre probleme, despre restructurări, închideri de agenții, adică partea dură a banking-ului, ci să faci parte din creștere, produse, campanii, Zânul. Cred că am emis prea multe frecvențe (râde cu poftă!), pentru că am fost sunat de un head-hunter. Eu când am plecat de la întâlnirea respectivă aveam deja decizia. Am zis că, în cazul în care primesc o ofertă, o să accept. Nu a fost o negociere. Am primit un contract și o ofertă rezonabilă și am vrut să semnez cât mai repede. Povestea mea la BT va continua și în anii următori!
– Contractual pe cât timp a fost prelungit mandatul dumneavoastră în funcția de Director General și cum vă raportați personal la viitorul Băncii Transilvania?
– Sunt la un nou mandat de CEO la Banca Transilvania. Cred în BT şi în viitorul ei frumos, sunt onorat să fac parte din povestea de succes a băncii şi să am ocazia să dau ce este mai bun.
– Unde vedeți Banca Transilvania peste trei ani, în anul 2020?
– Mai digitalizată, oferind experiențe şi soluții, mai mult decât produse şi servicii. Stilul de viață şi tehnologia se schimbă, avansează, iar noi vom ține plasul pentru a oferi clienților de acum şi celor ce vin noi modalități de interacțiune cu noi.
– Dacă acționarul Băncii Transilvania ar primi o ofertă de vânzare care ar fi răspunsul: ”Banca Transilvania nu este de vânzare!” sau ”Niciodată să nu spui niciodată”!?
– Nu aş putea oferi un răspuns în locul Consiliului de Administrație al băncii şi al acționarilor. Însă acum BT este cea care a făcut achiziții şi este interesată de alte bănci. Iar atunci când, în general vorbind, o bancă mare şi de succes este curtată, semnalul – pentru respectiva bancă – nu poate fi decât pozitiv şi chiar măgulitor.
