Impactul pandemiei COVID-19 și al măsurilor restrictive impuse s-a resimțit și în comportamentul financiar al europenilor în ceea ce privește gestionarea cheltuielilor și obiceiurile de economisire, potrivit celui mai recent studiu internațional ING, desfășurat în luna mai 2020. La nivel european, 44% dintre respondenți susțin că au cheltuit mai puțin, iar 30% că au economisit mai mult pe durata regimului de izolare.
O parte dintre aceștia și-au limitat cheltuielile ca urmare a reducerii veniturilor, în timp ce alții au economisit bani fără să își dea seama, la sfârșitul fiecărei săptămâni, pentru că nu au avut posibilitatea să își desfășoare activitățile cotidiene. Pentru o altă parte dintre aceștia, economisirea a reprezentat o decizie conștientă pentru a face față incertitudinii date de pandemia COVID-19.
Atitudinea românilor față de economisire
Aproximativ 46% dintre români spun că au cheltuit mai puțini bani pe perioada regimului de izolare, peste media europeană de 44%, iar primele locuri au fost ocupate de luxemburghezi și italieni (la egalitate, cu 55%) și englezi (51%). De asemenea, 31% dintre români spun că au economisit mai mult, puțin peste media europeană de 30%. Tot luxemburghezii declară că au economisit cel mai mult (41%), fiind urmați de turci (35%), iar la polul opus, se află cehii (18%) și austriecii (23%).
Clienții ING Bank România au fost vizibil mai preocupați să economisească după declanșarea stării de urgență. Astfel, conturile de economii deschise în mediul digital au fost în creștere, în special după lansarea opțiunii Round Up (pe 11 aprilie), care permite clienților să își rotunjească cheltuielile și să economisească într-un mod mai simplu. Mai exact, între 27 aprilie și 4 mai, creșterea a fost de 365% față de aceeași perioadă a anului trecut. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienți au activat și folosit Round Up. Totodată, noul serviciu a avut cea mai mare rată de adopție în România din toate țările din grupul ING, ilustrând interesul românilor pentru soluții digitale, dar și pentru economisire.
Românii, pe ultimul loc la economii
În luna mai 2020, 35% dintre români au declarat că nu au deloc economii, însă ponderea este în descreștere cu patru procente, comparativ cu 39% în decembrie 2019. Totuși, românii se situează încă pe ultimul loc când vine vorba de economii.
„Impactul excepțional al crizei generate de pandemia COVID-19 va avea efecte complexe în economie, atât pe termen scurt – prin contracția economică pe care o estimăm la -5,5% în 2020 -, dar și pe termen mediu și lung, prin schimbarea comportamentului consumatorilor sub impactul evoluției epidemiologice, respectiv a măsurilor de combatere a acesteia. În acest sens, ne așteptăm la o creștere a înclinației spre economisire, în linie cu ultimele cifre privind evoluția depozitelor populației care au atins noi maxime istorice în luna mai (cu 15,2% mai mult decât în aceeași perioadă din 2019). Având în vedere capacitatea generală mai scăzută a românilor de a economisi (35% din gospodării declarând că nu au economii), dar și perspectiva imediată de întrerupere a ritmului de creștere a veniturilor, este probabil ca o bună parte din economiile suplimentare să fie rezultatul unui comportament de consum mai prudent”, a declarat Valentin Tătaru, economist ING Bank România.
Aproape 76% dintre români declară că s-ar simți mai confortabil dacă ar avea un nivel mai mare de economii (în creștere cu cinci procente față de decembrie 2019), comparativ cu media europeană de 68%, fiind întrecuți doar de polonezi (82%) și cehi (78%).
Atitudinea europenilor față de economisire
La nivel european, luxemburghezii au cele mai multe economii (92%), fiind urmați de olandezi (80%) și cehi (79%). În medie, 26% dintre respondenții europeni au declarat că nu au deloc economii, în scădere de la 28%.
Deși studiul arată o anumită tendință spre economisire, procentul europenilor care nu au deloc economii a rămas stabil – 26% în mai 2020, comparativ cu 28% în decembrie 2019. De-a lungul ultimilor opt ani, ponderea a fluctuat constant între 25% și 35%. Familiile cu o poziție financiară relativ stabilă tind să economisească mai mult, în timp ce grupurile care se aflau deja într-o stare de vulnerabilitate financiară economisesc mai puțin, iar această discrepanță este și mai vizibilă în această perioadă.
Dintre respondenții care au bani puși deoparte, doar 9% au echivalentul a mai puțin de un salariu, în timp ce 24% dintre aceștia au economisit valoarea a aproximativ 1 – 3 salarii. Doar 17% dintre europeni susțin că au economisit echivalentul a peste 12 salarii. Ponderea cea mai mare privind o atitudine sănătoasă față de economii se înregistrează la categoria de vârstă 65+ ani, reprezentată de pensionari care trăiesc singuri. Una dintre recomandările de bază în materie de securitate financiară este strângerea unui fond de urgență, care constă în echivalentul a minim 3 – 6 salarii, pentru a face față circumstanțelor neprevăzute, lipsa economiilor indicând o stare de vulnerabilitate financiară. Economiile sunt definite ca fonduri care pot fi accesate ușor, așadar, studiul nu a luat în considerare economiile pe termen lung, precum fondurile de pensii sau asigurările de viață. D
