Cele mai mari nouă bănci din România, care dețin împreună 89% din activele sistemului, au identificat șase riscuri sistemice ridicate pentru următoarele 12 luni. Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne reprezintă principala amenințare, urmată de tensiunile geopolitice și de riscurile cibernetice. În același timp, băncile se așteaptă ca majorarea dobânzilor sau deprecierea cursului de schimb să afecteze capacitatea de plată a populației și a întreprinderilor mici și mijlocii, iar riscul a urcat o poziție în clasamentul amenințărilor identificate. Astfel, crește și riscul privind creditele neperformante, mai arată sondajul BNR.
BNR a întrebat băncile despre riscurile sistemice
Evaluările apar în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice, realizat de Banca Națională a României. Documentul sintetizează răspunsuri venite din cadrul Băncii Transilvania, BCR, UniCredit Bank, CEC Bank, BRD-Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, ING Bank, Exim Bank și Garanti Bank.
Sondajul prezintă felul în care cele mai importante instituții de credit evaluează amenințările pentru stabilitatea financiară și capacitatea lor de a le gestiona.
Deficitele și dezechilibrele interne, cel mai important risc
Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne ocupă primul loc în clasamentul riscurilor, publicat de BNR. Probabilitatea de materializare este evaluată ca fiind ridicată, iar impactul potențial asupra sistemului financiar este considerat, de asemenea, ridicat.
Băncile indică deficitul bugetar și deficitul de cont curent drept principalele vulnerabilități. Acestora li se adaugă presiunile inflaționiste, incertitudinile privind consolidarea fiscală și expunerea economiei românești la șocuri externe.
„Persistența dezechilibrelor macroeconomice interne este apreciată de bănci drept unul dintre principalii factori de risc la adresa stabilității financiare”, arată BNR.
Instituțiile de credit atrag atenția și asupra incertitudinilor politice și a întârzierilor în implementarea reformelor structurale, inclusiv a celor necesare pentru accesarea fondurilor europene. Toate acestea pot afecta percepția investitorilor asupra României, cu efecte asupra costurilor de finanțare, cursului de schimb și investițiilor.
Pentru sectorul bancar, riscurile s-ar putea traduce în condiții de creditare mai dificile și presiuni asupra lichidității și profitabilității.
Riscurile geopolitice și atacurile cibernetice completează podiumul
Incertitudinile globale generate de conflictele militare și de fragmentarea economiei mondiale ocupă locul al doilea. Băncile consideră că escaladarea tensiunilor geopolitice poate provoca noi scumpiri ale energiei și materiilor prime, perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și o creștere a volatilității pe piețele financiare.
Pentru economia României, efectele s-ar putea vedea în costuri de finanțare mai mari, presiuni inflaționiste și încetinirea activității economice.
Pe locul al treilea se află riscul asociat securității cibernetice și inovației financiare. Digitalizarea accelerată și folosirea tot mai largă a noilor tehnologii sporesc expunerea băncilor la fraude informatice și atacuri care pot afecta continuitatea serviciilor și securitatea datelor.
Evoluțiile din domeniul inteligenței artificiale contribuie, la rândul lor, la creșterea complexității amenințărilor. Băncile consideră esențiale investițiile în infrastructura IT și consolidarea continuă a mecanismelor de securitate.
Dobânzile și cursul de schimb pot afecta populația și IMM-urile. Cresc creditele neperformante
Al patrulea risc sistemic este creșterea costului de finanțare, ca urmare a majorării dobânzilor și/sau a deprecierii cursului de schimb. Acest risc a urcat o poziție față de evaluarea precedentă.
Băncile consideră că vulnerabilitățile fiscale și macroeconomice, inflația și incertitudinile politice și geopolitice pot menține condițiile de finanțare restrictive. Populația și întreprinderile mici și mijlocii sunt considerate cele mai sensibile la astfel de evoluții.
Menținerea unor dobânzi ridicate, împreună cu reducerea consumului și încetinirea economiei, ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor și calitatea portofoliilor de credite.
Riscul de nerambursare a creditelor acordate sectorului neguvernamental ocupă locul al cincilea. Băncile nu anticipează, în acest moment, o deteriorare severă a portofoliilor, dar se așteaptă ca acestea să rămână sub presiune.
Unele instituții semnalează riscurile asociate creditelor acordate prin programe guvernamentale care ajung la scadență, întârzierile autorităților publice la plata obligațiilor și deteriorarea calității portofoliului de împrumuturi garantate de stat.
Impredictibilitatea legislativă rămâne între cele mai mari riscuri reclamate de bănci
Cadrul legislativ incert și impredictibil completează lista celor șase riscuri sistemice ridicate. Deși a coborât o poziție față de evaluarea precedentă, băncile îl consideră în continuare relativ dificil de gestionat. Instituțiile invocă modificările frecvente ale legislației, incertitudinile privind politica fiscală și adoptarea rapidă a unor măsuri care pot afecta activitatea sectorului financiar.
Cinci bănci se așteaptă la creșterea creditelor neperformante pentru populație
BNR a cerut băncilor să estimeze și evoluția creditelor neperformante în următoarele 12 luni. În cazul populației, cinci bănci estimează o creștere a ratei NPL, iar patru anticipează o evoluție stabilă.
Dar, sapte dintre cele nouă instituții, echivalentul a 78% dintre respondenți, anticipează o creștere moderată a ratei NPL în portofoliul companiilor. Celelalte două se așteaptă ca rata creditelor neperformante să rămână stabilă.
Nicio bancă nu indică o scădere a creditelor neperformante în perioada următoare. Cu toate acestea, evaluarea generală nu sugerează un val sever de neplată, ci o deteriorare moderată, într-un context economic mai dificil.
Construcțiile și agricultura, sectoarele în care băncile văd cele mai mari riscuri
În sondajul adresat băncilor, apare inclusiv riscul de credit din principalele domenii ale economiei în următoarele 12 luni. Construcțiile sunt singurul sector asupra căruia există un consens total: toate cele nouă bănci anticipează o creștere a riscului de credit.
Agricultura se află imediat după construcții. Opt dintre cele nouă instituții se așteaptă la o creștere a riscului, iar trei estimează că aceasta va fi semnificativă. Vulnerabilitatea sectorului este legată de expunerea la fenomene meteorologice extreme, majorarea costurilor și efectele riscurilor climatice asupra producției și veniturilor companiilor. Băncile anticipează o deteriorare și în industria prelucrătoare, unde procentul net al răspunsurilor privind creșterea riscului ajunge la 75,3%, precum și în transporturi, cu un procent net de 74,2%.
Riscul este văzut în creștere și în sectorul imobiliar comercial, unde procentul net al răspunsurilor ajunge la 51,7%. Deși calitatea actuală a expunerilor este considerată bună, băncile devin mai prudente în privința evoluției acestui segment în următorul an.
Pentru comerț, servicii și industria extractivă, opiniile sunt mai puțin uniforme. Unele bănci anticipează o creștere moderată a riscului, în timp ce altele se așteaptă la stabilitate sau, în anumite cazuri, la o reducere.
Energia este singurul sector pentru care evaluarea agregată indică o scădere a riscului de credit în următoarele 12 luni, cu un procent net de -3,4%. Și în cazul utilităților, opiniile sunt împărțite, fără să se contureze o deteriorare comparabilă cu cea anticipată în construcții, agricultură, industrie sau transporturi.
Expunerea băncilor față de stat rămâne un risc moderat
Legătura dintre sectorul bancar și stat, prin titluri de stat, credite acordate administrațiilor și programe precum Prima Casă sau Noua Casă, este clasificată de bănci ca fiind cu risc moderat. Necesarul ridicat de finanțare al statului, persistența deficitului bugetar și creșterea costurilor de împrumut pot accentua însă această interdependență.
Băncile avertizează că deteriorarea percepției investitorilor asupra riscului suveran, inclusiv în cazul unei retrogradări a ratingului României, ar putea majora costurile de finanțare ale statului și amplifica riscul de contagiune către sectorul bancar.
Băncile nu văd un risc major de lichiditate
În pofida vulnerabilităților identificate, sectorul bancar păstrează o poziție solidă de lichiditate, iar băncile participante la sondaj indică existența unui surplus și a unor rezerve suficiente pentru absorbția eventualelor șocuri.
Instituțiile financiar-bancare nu anticipează presiuni semnificative asupra lichidității, dar admit că incertitudinile economice, politice și geopolitice pot reduce surplusul și pot intensifica lupta pentru atragerea resurselor.
Sondajul BNR arată că cele 9 bănci văd riscuri mai mari pentru economie, companii și populație, dar consideră că sectorul bancar dispune, în prezent, de capacitatea necesară pentru a le gestiona. Principalele semnale de avertizare vin dinspre dezechilibrele macroeconomice ale României, posibila creștere a creditelor neperformante și deteriorarea riscului în sectoare precum construcțiile și agricultura.
