Al șaptelea studiu internațional ING pe tema atitudinilor față de tehnologii financiare dezvăluie interesul crescut și continuu al consumatorilor pentru inovații în tehnologie, dar și un grad de reticență în adoptarea imediată a acestora.
Directiva europeană PSD2 (Directiva Serviciilor de Plăți revizuită) oferă posibilitatea de comunicare a datelor privind conturile bancare, cu permisunea clienților, unor furnizori terți, precum tehnologiile financiare, ceea ce a condus la apariția conceptului de ”open banking”. Nivelul de conștientizare privind aceste servicii și beneficiile lor este încă redus, media la nivel european fiind de doar 32%. Unele țări arată entuziasm față de acest concept, precum Gemania (61%), Austria (57%) și România (54%).
La polul opus, 63% dintre olandezi declară că nu ar vrea ca datele lor să fie împărtășite, aceeași abordare fiind întâlnită și în Belgia (62%) și Cehia (56%). Potrivit studiului, pentru adoptarea noilor tehnologii financiare, acestea trebuie să fie compatibile cu stilul de viață al utilizatorilor și să poată fi folosite în moduri cât mai simple și rapide.
Consumatorii, la nivel european, se așteaptă ca băncile să le ofere un spectru larg de servicii financiare, însă ritmul de adopție a acestora nu este echivalentă cu ritmul de inovare. Aproape 75% dintre respondenți se așteaptă ca banca lor să le livreze cele mai noi tehnologii, iar patru din zece suțin că de când au început să utilizeze diverse aplicații pentru administrarea banilor, obiectivele lor financiare sunt mai clare. Persoanele care utilizează dispozitive (tablete, telefonul mobil, smartwatch-uri) declară că își administrează mai ușor finanțele personale și au o evidență mai clară asupra cheltuielilor.
Astfel, 63% dintre aceștia susțin că își verifică mai frecvent conturile bancare, 28% consideră că își asumă mai puține riscuri cu banii și 33% că se gândesc mai conștient la cheltuieli.
Pe de altă parte, o treime dintre europeni sunt de părere că banca lor este prea ambițioasă prin introducerea unor servicii pe multiple dispozitive, susținând că nu au nevoie de mai multe canale pentru a interacționa cu banca.
Opiniile divergente pornesc, în mare parte, de la lipsa încrederii în tehnologie și a grijilor privind securitatea atunci când utilizează noi funcții. Doar jumătate dintre europeni (53%) consideră că funcția de recunoaștere facială este sigură, iar 23% dintre aceștia sunt de părere că recunoașterea vocală nu este sigură. În topul preferințelor respondenților din toate țările analizate se situează opțiunea de autentificare cu doi factori (70%), urmată de amprenta digitală (66%) și o parolă puternică (62%).
“Mulți dintre noi utilizăm acum dispozitive multiple pentru a ne administra banii, când suntem în deplasare, și de pe diferite platforme. Majoritatea respondenților manifestă interes față de noile tehnologii, însă ezită, în primă instanță, când vine vorba de adoptarea efectivă a unor noi soluții pentru gestionarea finanțelor personale. Cele mai frecvente griji sunt legate de securitate, confidențialitate și menținerea controlului asupra deciziilor financiare.
Odată cu trecera timpului, dacă aceste noi tehnologii își demonstrează utilitatea și câștigă încrederea consumatorilor, este posibil să înregistreze o evoluție rapidă, așa cum a fost și în cazul mobile banking-ului.
Consumatorii declară că își doresc ca băncile și instituțiile financiare să dezvolte noi soluții prin care își pot administra mai bine banii, deși ezită să le adopte imediat.” Jessica Exton, specialist în știința comportamentală în cadrul ING.
Europenii manifestă reticență față de soluții automatizate de banking. În medie, 61% dintre aceștia nu se simt confortabil ca un program digital să facă investiții în locul lor și 35% dintre aceștia refuză să primească recomandări de la robo-consultanți cu privire la cheluieli. Românii sunt mai dechiși, și în abordarea acestui subiect, față de media europeană. 21% dintre români au declarat că ar fi mulțumiți ca un program digital să ia decizii de investiții în locul lor, în timp ce în Austria și Luxemburg doar 10% dintre respondenți au răspuns afirmativ.
Folosirea aplicațiilor mobile bancare este acum o practică extrem de uzuală, însă nici acestea nu s-au bucurat de succes imediat după lansare, în primă etapă existând, de asemenea, un grad de reticență din partea utilizatorilor. Aceeași evoluție ar putea fi întâlnită și în cazul programelor digitale de consultanță (robo-consultanți) și în ecosistemul de tip ”open banking”.
