Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a venit cu explicații suplimentare privind investigația care a dus la sancționarea unor bănci în dosarul ROBOR, insistând că autoritatea nu acuză existența unui cartel al băncilor și nici o înțelegere directă asupra nivelului indicelui.
Potrivit acestuia, investigația a vizat perioada începând cu anul 2018, iar ancheta a fost declanșată în 2022. Oficialul a explicat că măsura este executorie, iar asta înseamnă că băncile trebuie să respecte măsurile decise și să plătească amenda impusă. Apoi, se pot duce in instanță și pot recupera, sau nu, banii.
„Noi vorbim despre comunicări între bănci, metodologii comune, deci metodologii pe care le-au pus împreună. Este un ansamblu de comportamente care viciază modul de stabilire al indicelui”, a explicat șeful Consiliului Concurenței.
Conform autorității, 18 bănci ar fi făcut schimb de informații considerate confidențiale, iar efectul acestui comportament ar fi fost influențarea procesului prin care se formează ROBOR.
Chiritoiu: Nu vorbim de un cartel
Chirițoiu susține însă că nu este vorba despre o stabilire explicită a nivelului ROBOR între bănci.
„Nu e un cartel. Repet. Nu e ceva de genul: ne-am întâlnit într-o sală și am stabilit cât o să fie mâine ROBOR. Nu vorbim despre așa ceva.”
Impactul ar fi fost limitat, prin variații mici în interiorul coridorului stabilit de BNR
Întrebat cât de mari au fost modificările asupra indicelui, șeful autorității a spus că nu discutăm despre schimbări ample.
„Vorbim de fracțiuni de procente, nu de procente întregi, pentru că ROBOR este influențat prin instrumentele pe care le are Banca Națională. Există un maxim și un minim, un culoar destul de larg, iar noi vorbim despre fluctuații mici în interiorul acestui culoar.”
Potrivit explicațiilor sale, efectele s-ar fi transmis către creditele în lei legate de ROBOR, atât pentru anumite credite acordate populației, cât și pentru unele finanțări ale companiilor.
Clientii cu IRCC nu sunt impactati
În schimb, Chirițoiu a subliniat că impactul asupra creditelor calculate după IRCC este limitat.
„IRCC este bazat pe tranzacții reale, nu pe tranzacții potențiale. De aceea, zona care astăzi este majoritară la populație nu este direct afectată.”
Mecanismul invocat de Consiliu: perioada de cotare și influențarea reciprocă
Președintele Consiliului a explicat că una dintre problemele identificate ar fi apărut în intervalul de timp în care băncile transmit cotațiile pentru stabilirea indicilor.
„În momentul în care cotezi ai aproximativ jumătate de oră în care trebuie să spui la cât stabilești în ziua respectivă indicii din partea băncii tale. În timpul acesta ei puteau să vadă ce făceau ceilalți și puteau să se influențeze unii pe alții.”
Totuși, oficialul nu a detaliat concret ce anume depășește funcționarea normală a mecanismului de piață și unde începe comportamentul anticoncurențial.
În acest context, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a explicat din nou public chiar azi, ca pe platforma de cotare, participanții văd în mod deschis cotațiile transmise de celelalte bănci, aceasta fiind parte din funcționarea sistemului.
Ce trebuie să știe clienții băncilor
Pentru clienți, cazul este departe de a fi închis. Decizia autorității este executorie și poate fi contestată în instanță, însă contestarea nu anulează automat efectele acesteia. Băncile au anunțat deja că vor ataca sancțiunile în justiție. Urmează o etapă lungă în instanță, iar doar o decizie definitivă va stabili dacă băncile au încălcat sau nu regulile de concurență, așa cum susține Consiliul Concurenței.
În practică însă, efectul asupra unui client nu rezultă automat din existența deciziei. Pentru a demonstra un prejudiciu concret ar trebui stabilit, inclusiv într-un eventual litigiu, cu cât a fost modificat ROBOR, în ce perioadă și cum s-a tradus această variație în costul creditului.
Mai ales că însuși șeful autorității a precizat că nu discutăm despre o cartelizare clasică a pieței.
În instanță, Consiliul Concurenței va trebui să demonstreze fără echivoc că schimburile de informații și comunicările identificate depășesc cadrul normal de funcționare al mecanismului de fixing și reprezintă o încălcare a legislației concurențiale.
Iar procesul ar putea dura ani și s-ar putea întinde pe o perioadă comparabilă cu durata investigației.
