Îngrijorarea europenilor față de datoriile acumulate s-a amplificat pe fondul incertitudinii generate de pandemia COVID-19. Aproximativ 70% dintre europeni consideră că își fac noi datorii dacă apelează la opțiuni de întârziere a plăților în loc să plătească pe loc, potrivit celui mai recent studiu internațional ING, desfășurat în luna mai 2020. Printre acestea, se numără opțiunea de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu”, testarea/ probarea unui produs înainte de a fi cumpărat, plata cu cardul de credit sau în rate fără dobândă, precum și abonamentul de plată lunar pentru anumite servicii.
Cele mai mari schimbări privind percepția față de acest tip de datorii s-au înregistrat în rândul respondenților considerați vulnerabili din punct de vedere financiar, cu venituri mai reduse și fără economii. În luna mai 2020, 55% dintre europeni au declarat că plata în rate reprezintă o datorie în plus, în loc de o modalitate flexibilă de plată, comparativ cu 50% în decembrie 2019. Opțiunea de tipul „cumperi acum, plătești mai târziu” a fost percepută ca datorie de 54% dintre respondenți, în creștere cu 7% în raport cu luna decembrie 2019. Cele mai mici ponderi au fost înregistrate pentru abonamentul de plată lunar (47% în mai 2020, față de 42% în decembrie 2019) și testarea produsului înainte de a fi cumpărat (44% în mai 2020, față de 38% în decembrie 2020).
Datoriile pot reprezenta un instrument financiar util dacă sunt administrate în mod eficient. Astfel, gestionarea datoriei implică planificare, o atitudine proactivă, precum și adoptarea și menținerea unor obiceiuri financiare sănătoase. Aproximativ 13% dintre respondenți consideră că datoria reprezintă o parte normală a vieții, iar 25% dintre aceștia susțin că este necesară pentru a obține ceea ce își doresc, dacă este bine gestionată. În ceea ce privește grija pentru viitoarele generații, 45% dintre europeni se gândesc că ar putea transmite aceste datorii, în timp ce 33% nu sunt îngrijorați de acest aspect.
„Percepția asupra datoriilor diferă destul de mult de la o țară la alta sau chiar în interiorul aceleiași țări, de la o categorie socială la alta. În perioada pe care o traversăm, românii au o înclinație mai accentuată pentru a-și gestiona mai atent finanțele personale. În același timp, îndatorarea nu trebuie percepută ca pe un aspect negativ în sine. Dimpotrivă, administrate într-un mod eficient, împrumuturile ne pot permite să facem mai rapid progrese în diverse domenii, de la educație, investiții în afaceri până la bunăstarea personală. În prezent, pe lângă creditul bancar standard, există multiple soluții de finanțare prin intermediul cărora românii au acces la bunurile și serviciile pe care și le doresc. În toate cazurile, educația financiară este absolut esențială pentru menținerea unei anumite discipline a finanțelor personale”, a declarat Valentin Tătaru, economist ING Bank România.
Europenii apelează cel mai frecvent la creditul bancar (31%), descoperitul de cont (21%), cardul de credit (20%), împrumutul de la familie sau prieteni (18%), împrumutul de la furnizor (16%) sau la creditul pentru studenți (12%). Aproximativ 52% dintre aceștia spun că recurg la fondurile din descoperitul de cont atunci când nu mai au altă soluție, în timp ce 63% afirmă că preferă să acceseze un credit bancar, ca opțiune personală, și doar 33% îl accesează atunci când nu mai au altă alternativă.
48% dintre români spun că au fost nevoiți să apeleze la un tip de împrumut, fiind cel mai mare procent la nivel european. Aceștia sunt urmați de olandezi, cu 46%. La polul opus, polonezii (83%), luxemburghezii (74%) și germanii (73%) au declarat că a fost alegerea lor și nu o necesitate să acceseze un tip de împrumut. Românii (33%) și turcii (35%) se împrumută cel mai frecvent de la familie și prieteni, iar englezii (28%) și turcii (47%) preferă să folosească cardul de credit.
Aproximativ 65% dintre europeni declară că și-au plătit datoriile la timp în ultimele 12 luni. 59% dintre aceștia spun că folosesc o opțiune digitală pentru plata automată a facturilor, iar ponderea crește până la 72% în cazul plăților pentru instituțiile recunoscute. Achitarea facturilor la timp se întâmplă mai frecvent dacă plățile sunt efectuate în momentul primirii facturilor, în timp ce amânarea plăților crește probabilitatea ca acestea să nu se mai fie efectuate. De altfel, 36% dintre respondenții care au întârziat cu plata facturilor au afirmat că au uitat sau că au amânat prea mult plata acestora.
