[dropcap]U[/dropcap]ltimii cinci ani au adus modificari importante pe piata cardurilor din Romania, efectele crizei financiare marcand in mod diferit evolutia portofoliilor celor mai mari banci locale. Intervalul 2009 – 2014 a constituit pentru unele institutii de credit o piatra de incercare in dezideratul de a-si mentine numarul de carduri active, in timp ce pentru altele a fost extrem de productiv. Cei mai importanti jucatori de pe aceasta piata sunt, previzibil, unele dintre cele mai mari banci autohtone, respectiv BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, ING Bank, CEC Bank si Bancpost.
Potrivit datelor publicatiei online www.BankingNews.ro, toate cele sapte institutii care administreaza portofolii ce depasesc un milion de carduri controleaza impreuna aproape 12 milioane de instrumente de plata, ceea ce reprezinta peste 80% din cardurile valide in circulatie. Indicatorii Bancii Nationale a Romaniei arata ca, la finalul lui 2014, romanii detineau aproape 14,5 milioane de carduri, dintre care 2,3 milioane cu functie de credit.
Cu cele circa 4,6 milioane de carduri active, Raiffeisen Bank si Banca Transilvania sunt cei mai mari emitenti de instrumente de plata, acoperind aproape o treime din totalul pietei. Interesant este faptul ca cele doua institutii de credit se aflau la finalul anului 2009 pe locurile trei si patru in topul bancilor dupa numarul de carduri, BCR si BRD ocupand atunci primele doua pozitii. Practic, in ultimii cinci ani s-a produs rocada intre cele doua tandemuri.
Raiffeisen Bank (2.305.137 de carduri active) si Banca Transilvania (2.270.000 de carduri active) au mers brat la brat, intotdeauna ecartul dintre numarul total de carduri ale celor doua banci fiind foarte mic. Pozitia dominanta a Raiffeisen Bank pe piata cardurilor se hraneste consistent din faptul ca banca austriaca conduce autoritar nisa instrumentelor de plata cu functie de credit.
Daca avem in vedere segmentul cardurilor de debit destinate persoanelor fizice, situatia actuala arata o lupta mult mai stransa intre cele patru banci, diferentele dintre portofoliile administrate fiind aproape insesizabile, fiecare institutie de credit aflandu-se in intervalul 1,8 – 1,9 milioane de instrumente de plata. Grupul format din Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BCR si BRD este urmat pe aceasta nisa de ING Bank si CEC Bank, singurele banci care au mai reusit sa depaseasca pragul de un milion de carduri de debit. Alti jucatori importanti de pe segmentul cardurilor de salarii sunt Bancpost (600.000 de unitati), UniCredit tiriac Bank (400.000), OTP Bank (255.000) si Garanti Bank (112.000). Totodata, Alpha Bank si Piraeus Bank se numara printre institutiile de credit care au peste 100.000 de carduri de debit, insa www.BankingNews.ro nu detine numarul exact al acestora.
Raiffeisen Bank este lider autoritar pe segmentul cardurilor de credit, acolo unde circa o treime dintre instrumente sunt emise de IFN-uri
[dropcap]P[/dropcap]e nisa cardurilor de credit se poate observa o anomalie reprezentata de concurenta dintre instrumentele de plata emise de banci si cele promovate de institutiile financiare nebancare (IFN) si, implicit, de confuzia dintre cele doua categorii de produse. in mod normal, instrumentele de plata emise de IFN-uri nu pot fi incluse in categoria cardurilor de credit veritabile. Majoritatea cardurilor de credit ale IFN-urilor permit achitarea produselor disponibile numai in anumite lanturi de magazine, fiind contractate si utilizate, de obicei, exclusiv pentru cumpararea de bunuri de folosinta indelungata (electrocasnice, mobila etc.).
Practic, cardurile emise de IFN-uri au, mai degraba, caracteristicile unui credit de consum, si se vand direct in magazine, nefiind – nici pe departe – similare instrumentelor de plata lansate de banci, care pot fi folosite pentru achitarea cumparaturilor in toate locatiile unde exista un POS sau pot asigura retragerea unei sume de bani de la orice ATM. Cu toate acestea, de ceva vreme si IFN-urile includ in lista de avantaje ale propriilor carduri binecunoscuta perioada de gratie, posibilitatea de a retrage bani de la unele ATM-uri si largirea numarului de magazine in care sa se poata face plata cu respectivele instrumente, intrand, in acel fel, in concurenta directa cu bancile. Nisa cardurilor de credit emise de IFN-uri numara, potrivit estimarilor publicatiei online www.BankingNews.ro, aproximativ 700.000 de unitati, dintre care circa 500.000 apartin grupului grecesc Eurobank, care opereaza in Romania prin Bancpost si EFG Retail Services IFN. Un alt jucator important pe acest segment este BRD Finance, ce apartine francezilor de la Groupe Societe Generale.
Piata cardurilor de credit emise de banci este dominata autoritar de Raiffeisen Bank, care a reusit sa depaseasca la finalul anului 2009 liderul de atunci Credit Europe Bank, care detine in portofoliu renumitul card de cumparaturi CardAvantaj (circa 320.000 de unitati). in cei cinci ani care s-au scurs de atunci, Raiffeisen Bank a pus stapanire pe acest segment, distantandu-se serios de urmatorul competitor. Banca austriaca avea la 31 decembrie 2014, un numar total de 422.840 de carduri de credit, cu aproape 100.000 de unitati mai mult fata de aceeasi perioada a anului 2009. Banca Transilvania completeaza podiumul cu un portofoliu de 230.000 de carduri de credit, fata de 155.000 de unitati cat avea la finalul anului 2009. BCR nu prinde podiumul, cu cele aproximativ 200.000 de carduri de credit, ocupand pozitia a patra in topul bancilor cu cele mai multe carduri de credit. Alti jucatori care depasesc pragul de 100.000 de carduri de credit sunt BCR (circa 180.000 de unitati) si Garanti Bank (130.000).
Banca Transilvania este liderul nisei cardurilor de business, reusind sa-si dezvolte de doua ori si jumatate portofoliul in ultimii cinci ani
[dropcap]B[/dropcap]ancile din Romania nu exceleaza pe segmentul cardurilor destinate persoanelor juridice, cumuland portofolii mult inferioare fata de cele alcatuite din instrumente de plata pentru persoane fizice. in total, potrivit estimarilor publicatiei online www.BankingNews.ro, in Romania exista aproximativ 700.000 de carduri business, cel mai mare emitent de asemenea instrumente de plata fiind, de departe, Banca Transilvania. Institutia de credit din Cluj-Napoca a reusit sa administreze un numar total de aproximativ 140.000 de carduri business, inregistrand un salt de circa 2,5 ori fata de finalul anului 2009. Cresterile de doua cifre consemnate de Banca Transilvania in fiecare din ultimii cinci ani sunt generate, cu precadere, de produsele dedicate afacerilor mici si mijlocii promovate de institutia de credit.
Crestere este cuvantul de ordine si pentru majoritatea celorlalti emitenti. in ultimii cinci ani au fost perioade in care segmentul cardurilor de business a fost singura nisa de pe piata de profil care a consemnat majorari. Alaturi de Banca Transilvania, alte institutii de credit puternice pe aceasta nisa sunt, ca si in cazul cardurilor de debit destinate persoanelor fizice, BCR si BRD, cu circa 100.000 de unitati fiecare, ING Bank (peste 80.000) si Raiffeisen Bank (77.654).
Romanii folosesc cardul, in proportie covarsitoare, ca furnizor de bani cash
[dropcap]U[/dropcap]tilizarea cardului ca instrument de plata la comercianti nu este tocmai un deziderat implinit pentru bancile autohtone, in conditiile in care cei mai multi romani vad cardul ca pe un plastic care le asigura posibilitatea de a retrage bani cash de la ATM. in zilele de salariu de la mijlocul si sfarsitul fiecarei luni, ATM-urile bancilor sunt luate cu asalt, creandu-se de fiecare data cozi formate din oameni care doresc sa intre in posesia salariilor, pensiilor sau alocatiilor virate de angajatori sau institutiile statului pe carduri. Situatia privind obiceiul romanilor este evocata si de datele privind modul in care este utilizat cardul, furnizate de cei mai mari emitenti de carduri din Romania – Raiffeisen Bank si Banca Transilvania, publicatiei online www.BankingNews.ro.
Astfel, suma totala de aproape 26,5 miliarde de lei tranzactionata pe parcursul anului 2014 prin intermediul cardurilor de debit emise de Raiffeisen Bank, a fost efectuata, in functie de valoarea tranzactiilor, in proportie de 16% prin intermediul POS-urilor si de 84% prin intermediul ATM-urilor. Totodata, clientii Raiffeisen Bank au folosit cardurile, in functie de numarul tranzactiilor, astfel: 42% – POS si 58% – ATM.
Pe de alta parte, prin intermediul cardurilor de debit emise de Banca Transilvania destinate persoanelor fizice, s-au tranzactionat in cursul anului 2014 peste 18 miliarde de lei, din care aproximativ 16% sunt
volume tranzactionate pentru cumparaturi la comercianti.
NOTA – Este interzisa republicarea datelor acestei analize, realizata de publicatia www.BankingNews.ro, fara citarea sursei.
