Taxa pe activele financiare ale instituţiilor de credit, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ţine inflaţia sub control, arată minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României, publicată pe site-ul instituţiei.
“S-a acordat atenţie taxei pe activele financiare ale instituţiilor de credit, fiind discutate caracteristici şi posibile implicaţii asupra politicii monetare şi a procesului de creditare, precum şi asupra stabilităţii financiare şi macrostabilităţii în general. Printre altele, membrii Consiliului au considerat că, prin maniera de stabilire, în funcţie de cotaţiile ROBOR, această taxă afectează eficienţa şi flexibilitatea politicii monetare, implicit capacitatea băncii centrale de a ţine inflaţia sub control, care s-au dovedit a fi esenţiale pentru readucerea ratei anuale a inflaţiei în intervalul ţintei în anul 2018. Totodată, s-a arătat că efectele adverse ale taxei ar putea fi potenţate de cele ale iniţiativelor legislative vizând sectorul bancar aprobate recent, ale căror prevederi sunt de natură a afecta creditarea şi transmisia monetară, dar şi stabilitatea băncilor, precum şi costurile de finanţare externă ale economiei. Unii membri ai Consiliului au sugerat întrunirea Comitetului Naţional de Supraveghere Macroprudenţială pentru a examina efectele noilor măsuri care privesc sistemul bancar şi a face recomandări autorităţilor publice”, se spune în minuta BNR.
Membrii Consiliului au apreciat că, în contextul analizat, ce include imponderabile din mediul extern, incertitudinile şi riscurile la adresa celei mai recente prognoze pe termen mediu cresc substanţial. O sursă majoră o reprezintă conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019 şi conţinutul măsurilor fiscale şi bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie 2019.
S-a remarcat că este necesară realizarea unei evaluări cât se poate de cuprinzătoare a implicaţiilor acestor măsuri asupra perspectivei pe termen scurt şi mediu. Unii membri ai Consiliului au atenţionat că acestea pot exercita efecte semnificative pe termen scurt şi mediu asupra activităţii economice, dar şi asupra potenţialului de creştere a economiei, atât prin intermediul impulsului fiscal şi structurii cheltuielilor bugetare, cât şi prin afectarea comportamentului investiţional şi al celui de consum.
