”Iertaţi-mă, dar Terente era copil pe lângă voi! Chiar era băiat bun!”, spunea, de curând, Premierul Mihai Tudose, adresându-se acuzator băncilor din țara noastră. Citatul respectiv este o parte din discursul public asumat de oficialul Guvernului României, care a fost formulat pe parcursul mai multor zile. De fapt, toate declarațiile aveau ca scop prezentarea instituțiilor de credit într-o lumină negativă, pornind de la informația promovată în spațiul public potrivit căreia ”Băncile nu plătesc impozit pe profit!”.
Bineînțeles, din dorința de a face rating și/sau dintr-un sentiment de antipatie colectivă față de bănci și/sau, pur și simplu, din neștiință, mass-media mioritică, într-o proporție covârșitoare, a furnizat respectiva informație sub forma mesajului ”Băncile nu plătesc impozite și taxe!”. Opinia publică a preluat din zbor această formulare, absolut mincinoasă și total dăunătoare. Oamenii au înțeles, nici mai mult nici mai puțin, că odioasele bănci (acele multinaționale pline de bani care i-au subjugat pe români prin contracte de credit abuzive!) nu contribuie cu niciun ban la vistieria statului.
Deci, pe de o parte, sunt bogate, pe de altă parte, jupoaie pielea clienților și, culmea ironiei, nici nu-și plătesc contribuțiile la buget!? Am urmărit câteva emisiuni televizate, unde diverși politicieni și jurnaliști, presupuși economiști, înfierau băncile, lăudând ieșirea publică a Primului Ministru.
Ce poate fi mai înfiorător decât propagarea unei asemenea viziuni ce frizează absurdul? Sau mai corectă ar fi întrebarea: ”Cui și la ce folosește propagarea unei asemenea viziuni ce frizează absurdul?”. Personal, nu am găsit un răspuns la această întrebare, dar nu cred că este mai important decât să încerc să desenez aici tabloul realității cotidiene.
Ce tipuri de impozite și taxe plătesc băncile
Am structurat într-un tabel (vezi mai jos!) lista principalelor taxe și impozite pe care băncile, în baza declarațiilor fiscale, sunt obligate, conform normelor în vigoare, să le transfere în conturile statului român. Este important însă de specificat faptul că, potrivit legislației în vigoare, orice companie are dreptul de a-și deduce pierderile fiscale dintr-un an din profitul realizat în următorii 7 ani. În consecință, chiar dacă a realizat profit, o companie nu va plăti automat impozit pe profit dacă se află în situația enunțată anterior.
BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank și ING Bank au virat, în 2016, la bugetul de stat peste 1,5 miliarde de lei
România și românii au nevoie de bănci. Aceasta este o certitudine! Și nu mă refer aici numai la rolul pe care-l joacă instituțiile de credit în dezvoltarea economiei în ansamblu, prin susținerea business-urile locale și a populației, ci și la aportul pe care-l generează, împrumutând statul ori de câte ori acesta dorește. Mai mult, este foarte important să nu uităm faptul că băncile se află printre cei mai mari contributori la bugetul statului, prin impozitele și taxele virate.
Pentru a verifica această ultimă constatare, am avut curiozitatea să aflu câți bani au transferat, anul trecut, instituțiile de credit locale în vistieria statului. Am primit informațiile solicitate din partea a 5 bănci, care se află pe lista celor mai importanți finanțatori din sistemul bancar românesc. Însumând, BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank și ING Bank au plătit, în 2016, impozite și taxe în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei.
Tot anul trecut, încasările din venituri fiscale la bugetul general consolidat au fost de puțin peste 136 miliarde de lei. Se poate observa astfel, că impozitele și taxele suportate de cele 5 bănci în contul statului român înseamnă aproape 1,2% din totalul veniturilor fiscale. Iată cum doar 5 bănci, blamate la grămadă prin luările de poziție ale politicienilor, au generat venituri semnificative bugetului României. Aceasta este de fapt numai contribuția directă, pentru că nu trebuie să pierdem din vedere faptul că BCR, Banca Transilvania, BRD, Raiffeisen Bank și ING Bank au aproximativ 28.000 de salariați, care contribuie prin salariile lor la întreținerea tot atâtor familii. Acești angajați asigură, totodată, prin consumul individual, alte impozite și taxe pentru statul român.
Aproape 7,5 miliarde de lei au virat la stat BCR și BRD în ultimii 10 ani
Sergiu Manea, Președintele Executiv al BCR, a oferit, de curând, un interviu pentru HotNews.ro, vorbind pe larg despre problema impozitelor și taxelor plătite de băncile din România. Printre altele, oficialul celei mai mari bănci locale, a menționat faptul că totalul contribuțiilor la stat suportate de BCR în ultimii 10 ani înseamnă aproximativ 4 miliarde de lei, din care 1 miliard de lei reprezintă impozit pe profit și pe dividende.
Pe de altă parte, BRD a pus la dispoziția Revistei BankingNews datele privind taxele și impozitele de toate tipurile plătite de instituția de credit cu acționariat francez la bugetul de stat în ultimii 10 ani. Suma totală este de 3.402.357.000 de lei, din care 1.142.701.000 de lei constituie impozit pe profit.
Un calcul simplu, ne arată că BCR și BRD au contribuit la stat în ultimul deceniu cu aproape 7,5 miliarde de lei. Alte comentarii cred că sunt de prisos!
Vreau să mai adaug însă și cifrele furnizate de Raiffeisen Bank, care atestă că instituția de credit a vărsat direct și indirect la bugetul de stat, în perioada 2011 – 2016, circa 593 milioane de euro (peste 2,6 miliarde de lei), prin impozitele și taxele plătite.
Analizând aceste cifre, putem deduce simplu că rolul băncilor în economia românească este unul mai mult decât important. În aceste condiții, cred că și respectul față de aceste entități trebuie să se ridice la înălțimea implicării lor.
De ce este periculos să denigrăm multinaționalele și, implicit, băncile?
De la începutul acestui an, multinaționalele și, implicit băncile, au fost un subiect fierbinte pentru politicieni, mai ales pe fondul amplelor proteste de stradă din toată țara. În spațiul public s-a vehiculat agresiv ideea că românii au mărșăluit în toate marile orașe pentru că au fost trimiși de multinaționale, de teamă că noul Guvern va impune taxe noi pentru aceste companii. Că acesta ar fi motivul real!
Încurajarea ideii că românii au protestat la îndemnul multinaționalelor este cu atât mai periculoasă cu cât s-au pus în scenă contramanifestații, la care alți români, în proporție covârșitoare pensionari sau asistați sociali, au preluat mesajul într-un mod absolut degradant. Oamenii, în lipsa lor de informații (aceasta fiind caracterizarea cea mai blândă!), au sărit tocmai la gâtul celor care le asigură banii de pensii, salarii sau beneficii de asistență socială.
Am văzut la protestul de susținere a partidului de guvernământ de la Cotroceni o doamnă în etate care purta o pancartă cu mesajul ”Putorile din Piața Victoriei să lase multinaționalele și să meargă la muncă”. MAXIM!!! Dacă nu ai avea simțul umorului sau dacă ți-ai pierdut definitiv răbdarea, ai putea chiar să izbucnești de-a dreptul în plâns. Motivele sunt lesne de înțeles!
În fapt, dacă vorbim de multinaționale și, implicit, de bănci, ne referim tocmai la acele companii care contribuie cu cele mai mari sume la bugetul statului și care susțin și plătesc cei mai mulți români care lucrează în mediul privat. Fără ele, dimensiunea banului public, respectiv sumele încasate de stat, ar fi semnificativ restrânsă. Tocmai de aceea, un comportament agresiv la adresa acestor companii și, totodată, transferarea subiectului în lupta politică prin asmuțirea populației asupra multinaționalelor și, implicit, asupra băncilor, sunt acte cel puțin iresponsabile.
Cât despre ideea principală privind neplata impozitului pe profit de către unele bănci, cred că statul român, prin instituțiile abilitate, poate verifica dacă aceste instituții de credit și-au dedus, corect, conform legislației în vigoare, pierderile din profit, pentru a nu plăti impozit pe profit. Atât… fără a iniția o dezbatere publică!
O să închei, folosind o declarație punctată de Sergiu Manea, în cadrul interviului mai sus menționat: ”România are un regim fiscal bine definit și transparent pentru companii, deci nu ar exista motiv pentru care cineva să se străduiască în mod particular să utilizeze artificii fiscale. Pentru companii care lucrează cu bani pe bază de încredere, credibilitate și reputație, mă îndoiesc că o bancă ar risca artificii ilegale prin care să ocolească plata impozitelor.”
Acest editorial a apărut în Numărul 2 al Revistei BankingNews. Asumată ca un exercițiu jurnalistic de elită prin conținut, concept și înfățișare, util pentru cititori, Revista BankingNews are o apariție trimestrială, fiind distribuită pe bază de abonament și printr-un program de marketing direct. Edițiile din acest an vor fi disponibile în lunile Martie 2017, Iunie 2017, Septembrie 2017 și Decembrie 2017. Comenzile de abonamente se pot realiza pe e-mail la abonamente@bankingnews.ro sau completând formularul disponibil la www.bankingnews.ro/abonamente (CLICK AICI). Pentru detalii, ne puteți contacta la telefon 0770.997.921.
