Stiri BancareStiri Bancare
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Reading: XTB România: Cele 79,9 miliarde euro, un impuls puternic economiei afectate de pandemie
Share
Notification Show More
Latest News
„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia
Analize Stiri de top
Studiu Raiffeisen Bank: Participanții la festivaluri preferă plățile digitale, iar bugetul de cheltuieli pentru 32% dintre ei variază între 300 și 500 de lei. Laura Mihăilă: ”Seria noastră Despre Bani 1:1 merge mai departe cu un studiu care arată că românii nu doar iubesc festivalurile, dar își doresc experiențe digitale, rapide și sigure”
Stiri de top
Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei
Analize Stiri de top
Garanti BBVA lansează creditul de nevoi personale cu dobândă și comisioane zero. Mustafa Tiftikcioğlu: ”Dorim să punem la dispoziție o soluție rapidă, simplă și eficientă din punct de vedere al costurilor, care să răspundă nevoilor financiare personale, fără povara dobânzilor sau a comisioanelor lunare”
Stiri de top
UPDATE. De la 2% la 4%: impozitul pe cifra de afaceri a băncilor se dublează. Câți bani va strânge statul în 2025 și 2026?
Stiri de top
Aa
Stiri BancareStiri Bancare
Aa
  • Prima pagina
  • Stiri de top
  • Analize
  • Interviuri
  • Opinii
  • Informații financiare
Follow US
© BankingNews - Toate drepturile rezervate
Stiri Bancare > Blog > Analize > XTB România: Cele 79,9 miliarde euro, un impuls puternic economiei afectate de pandemie
Analize

XTB România: Cele 79,9 miliarde euro, un impuls puternic economiei afectate de pandemie

Gabriela Dinu
Last updated: 21/07/2020 14:14
Gabriela Dinu 5 ani ago
Share
SHARE

Acest scenariu poate deveni realitate doar dacă fondurile vor fi utilizate într-o manieră eficientă și în domenii care pot asigura o dezvoltare durabilă și pe termen lung, se arată într-o analiză a XTB România.

Așteptările foarte mari pot uneori pregăti dezamăgiri. Nu este cazul pachetului de susținere de trei sferturi de trilion de Euro discutat zilele acestea de liderii europeni. Conform datelor cele mai recente, România urmează să primească 79,9 miliarde euro (din care 63,1 miliarde euro în fonduri nerambursabile și 16,7 miliarde euro în credite), o sumă importantă care ar putea oferi un impuls puternic economiei afectate de pandemie. Totuși, acest scenariu poate deveni realitate doar dacă fondurile vor fi utilizate într-o manieră eficientă și în domenii care pot asigura o dezvoltare durabilă și pe termen lung, se arată într-o analiză a XTB România, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume.

Summitul Uniunii Europene reprezintă un eveniment cheie pentru perspectiva de redresare economică europeană, dar și pentru dinamica încrederii investitorilor. În centrul negocierilor se află pachetul propus ce se ridică la 1.820 miliarde de euro, care se divizează în bugetul comunitar pe 7 ani și planul de redresare economică al UE.

„În total, volumul angajării bugetare ar ajunge la aproximativ 13% din PIB-ul UE din 2019 (și un procentaj superior raportat la cifra din 2020, având în vedere scăderile estimate). Deși cifra alocărilor nerambursabile nu a fost încă stabilită definitiv, o valoare de puțin sub 400 de mld. Euro, mai redusă decât dorințele unor state mai ales din zona de ”miazăzi” a continentului, reprezintă totuși un compromis rezonabil, dificil de întrezărit acum chiar și numai o jumătate de an, și mai ales în afara unui catalizator precum situația neobișnuită a acestei perioade. Deschiderea arătată de Germania și disponibilitatea spre negociere a grupului „frugal” îndreptățesc speranțe ale unui progres, fără îndoială, de natură istorică”, explică Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

„Nu este vorba doar despre solidaritate în termeni abstracți, ci despre o realitate a unor transferuri de resurse necesare pentru echilibrarea unor disparități în creștere. Pe de altă parte, ca de fiecare dată, implementarea și mecanismele de control vor fi esențiale pentru un rezultat optim. Economia reală europeană ar beneficia notabil, „salvând” câteva puncte procentuale de PIB cumulat, dacă agregăm rezultatele pe parcursul mai multor ani. O economie europeană puternică ar ajuta, prin canale multiple, și economia României, fără a pune la socoteală și canalul cel mai important: fondurile care vor fi direct accesibile. Deși este posibil ca valoarea acestora să fie diferită (în orice sens) de cifrele anunțate anterior, impactul net asupra economiei va depinde de variabile precum sectoarele preferate, eficiența de implementare și abilitatea de a genera valoare adăugată pe termen lung”, mai spune analistul.

„În privința piețelor financiare, este posibil ca, atât pentru burse cât și pentru moneda unică europeană, o bună parte din speranțe să fie deja reflectate în cotații, deși se poate imagina ca un impact pozitiv inițial să poată fi ”deblocat”, mai ales dacă valoarea granturilor ar depăși 400 de mld. de Euro. Pe termen lung, bursele ar fi sprijinite în raport cu scenariul în care proiectul de finanțare nu ar fi dus la bun sfârșit, în timp ce moneda unică europeană ar primi argumente suplimentare în raport cu dolarul american, lira sterlină sau francul elvețian. Cum în vizorul investitorilor se află, însă, și o serie de alte teme legate de sănătate, economie sau relații internaționale, planul nu poate, de unul singur, să asigure un parcurs favorabil monedei unice în a doua jumătate a anului, reușind totuși să sporească probabilitatea unor tendințe favorabile ale Euro/dolar în această toamnă”, adaugă Claudiu Cazacu.

„Până în acest moment, discuțiile au subliniat discrepanțele ample dintre cele două tabere: statele inițiatoare ale proiectului, printre care Germania și Franța, și așa-zisele țări frugale, Austria, Olanda, Suedia, Danemarca. Principalul punct de dezacord dintre cele două a fost legat de ponderea din pachetul de 750 de miliarde de euro care trebuie acordat sub formă de subvenții și cât poate fi acordat sub formă de împrumuturi. Astfel, grupul celor patru sugerau mai degrabă un plan de 700 de miliarde de euro, cu un raport de 50 – 50 între subvenții și credite. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus iniţial un pachet de 750 de miliarde euro, dintre care 500 miliarde euro sub formă de fonduri nerambursabile şi 250 miliarde euro în credite. Se pare totuși, că un punct comun ar putea fi atins la un nivel de 390 de miliarde de euro în granturi și 360 de milioane sub formă de împrumuturi”, explică, la rândul său, Radu Puiu, Analist în cadrul XTB România.

Condițiile de acordare ale acestor fonduri reprezintă un alt aspect important. Astfel, există state ce doresc o abordare mai lejeră, oferind mai multă libertate organelor de decizie la nivel național, în timp ce alte state doresc un control foarte strict din partea Consiliului sau Comisiei Europene.

În plus, pentru acordarea acestor fonduri, foarte multe state membre solicită o legătură strânsă cu verificarea statului de drept. Acesta este un nou punct sensibil pentru două state din Europa de Est, Polonia și Ungaria, care și-au exprimat opoziția față de această propunere, existând dubii cu privire la respectarea acestor standarde.

„În pofida faptului că este cea mai lungă negociere din istoria Uniunii, această caracteristică nu reprezintă neapărat un punct negativ, ci indică faptul că, deși există numeroase puncte de neînțelegere, oficialii statelor sunt deschiși să ajungă la un acord, conștientizând importanța unui astfel de pachet complex de stimulente pentru redresarea economică a celor mai afectate state europene. Astfel, o recuperare rapidă va alimenta și performanța agregată la nivel comunitar”, subliniază Radu Puiu.

Cele 4 zile și 4 nopți de discuții aprinse nu au fost în zadar, consensul fiind atins cu o distribuție de 390 de miliarde sub formă de granturi și 360 de miliarde sub formă de împrumuturi cu dobândă scăzută. Pentru a accesa aceste fonduri, statele membre vor trebui, de asemenea, să elaboreze planuri care să descrie modul în care vor investi resursele. Așa-numitele planuri de reformă și recuperare vor trebui să fie aprobate de restul statelor europene, cu o majoritate calificată și nu cu unanimitate, așa cum au insistat reprezentanții Olandei.

„La nivelul piețelor, anunțul unui acord a determinat un val clar de optimism pe piețele europene, indicele german DAX reușind să revină în teritoriul pozitiv în comparație cu nivelul de la începutul anului. În plus, moneda unică europeană continuă să se mențină în zona maximelor ultimelor 4 luni în raport cu dolarul american. Pe lângă importanța pe care o au fondurile în procesul de redresare economică, acordul reprezintă o victorie și pentru comunitatea europeană. Criza actuală a pus la îndoială stabilitatea Uniunii și a oferit încredere mișcărilor și vocilor antieuropene, fapt ce a dus la crearea de tensiuni legate de viitorul Zonei Euro. Acest acord a demonstrat că în ciuda opiniilor contrare, interesul comunitar primează și statele membre au arătat o atitudine deschisă și dispusă să facă compromisuri pentru atingerea unui țel comun. Acest element ar putea să reprezinte un factor pozitiv pentru piețe pe termen scurt, chiar dacă scenariul unui acord a fost deja inclus în mare parte în preț”, explică analistul XTB.

You Might Also Like

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei

”Taxa pe lăcomie” sau impozitul pentru ”profit excesiv”, aceeași mizerie! Și nu contribuția în sine este problema, ci etichetarea incriminatorie a băncilor. Avem un talent special, aici în România, în a rușina și sabota performanța! Spoiler Alert: Băncile au plătit în 2024 un impozit pe profit de circa 25%, față de nivelul unic de 16%

Topul băncilor după active în 2024. Raportul BNR dă peste cap toate calculele inițiale: surpriza vine de la CEC Bank, care și-a consolidat poziția a treia, consemnând cea mai puternică creștere. Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank – celelalte bănci care au făcut furori. UniCredit Bank nu poate ajunge deocamdată pe podium nici după fuziunea cu Alpha Bank

Inflația poate pune frână deciziilor BNR. Erste: Dobânda-cheie ar putea rămâne neschimbată până în toamnă

TAGGED: PIB, UE, Claudiu Cazacu, XTB, pandemie, economie UE
Gabriela Dinu 21/07/2020
Share this Article
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Email Copy Link Print
By Gabriela Dinu
Follow:
Editor al publicaţiei online www.bankingnews.ro. A participat activ nu numai în managementul şi dezvoltarea proiectului, ci a adoptat şi o implicare directă în activitatea editorială, fiind atrasă de munca redacţională. A descoperit pasiunea pentru jurnalism atunci când a făcut parte din echipa care a lansat portalul www.ghiseulbancar.ro. Așa că îşi asumă rolul de editor, alcătuind, de cele mai multe ori, materiale de analiză.
Previous Article Rezultate #SummerVibes BT: 400 de persoane au aplicat în fiecare oră pentru credite cu discount de la Banca Transilvania. Află ce tipuri de împrumuturi au preferat românii
Next Article Start în Programul de granturi Raiffeisen Comunitati. Corina Vasile: am acrodat granturi de peste 870.000 euro pentru mai mult de 120 de proiecte comunitare în toată România

– Publicitate –

- Advertisement -
Ad image
Ad image
Ad image
Ad image

Alte articole

„Nu tăia stâlpii casei când repari acoperișul fiscal”. BRD avertizează că suprataxarea băncilor riscă să destabilizeze economia

6 ore ago

Leonardo Badea, Prim-viceguvernator BNR: O analiză conceptuală asupra evoluției cursului real de schimb în Europa Centrală și de Est după izbucnirea pandemiei

10 ore ago

”Taxa pe lăcomie” sau impozitul pentru ”profit excesiv”, aceeași mizerie! Și nu contribuția în sine este problema, ci etichetarea incriminatorie a băncilor. Avem un talent special, aici în România, în a rușina și sabota performanța! Spoiler Alert: Băncile au plătit în 2024 un impozit pe profit de circa 25%, față de nivelul unic de 16%

o săptămână ago

Topul băncilor după active în 2024. Raportul BNR dă peste cap toate calculele inițiale: surpriza vine de la CEC Bank, care și-a consolidat poziția a treia, consemnând cea mai puternică creștere. Banca Transilvania, BCR și Raiffeisen Bank – celelalte bănci care au făcut furori. UniCredit Bank nu poate ajunge deocamdată pe podium nici după fuziunea cu Alpha Bank

o săptămână ago

Primul proiect online de jurnalism financiar-bancar din România.

Ne găsiți și pe

© BankingNews - Toate drepturile rezervate

  • Despre BankingNews
  • Contact
  • Publicitate
Folosim cookies pentru a va oferi o experienta cat mai placuta pe site-ul bankingnews.ro. Mai multe detalii despre politica noastra referitoare la protectia datelor cu caracter personal puteti vedea aici: GDPR - Politica de Confidentialitate Setari CookieAccepta
Privacy & Cookies Policy

Privacy Overview

This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary
Întotdeauna activate
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Non-necessary
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
SALVEAZĂ ȘI ACCEPTĂ

Removed from reading list

Undo
Welcome Back!

Sign in to your account

Lost your password?