Instabilitatea politică începe să coste deja economia României. Dobânzile statului au urcat brusc la 7,31%, euro poate depăși 5,2 lei, iar pe termen lung nota de plată ar putea trece de 100 de miliarde de lei, potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia.
Dobânzi în creștere și presiune pe curs
Analiza arată deja primele efecte vizibile. Statul se împrumută mai scump: dobânzile au crescut cu aproape un punct procentual, de la 6,4% în februarie la 7,31%.
Analiștii vobesc deja de intervenția BNR pe curs, pentru menținerea pragului de 5,1
În paralel, cursul de schimb este sub presiune. Euro ar putea urca cu 1–2%, de la 5,09 lei spre 5,20 lei. Într-o economie cu transmitere rapidă a cursului în inflație, acest lucru se va vedea direct în prețuri.
Ratele la credit pot crește cu 10%
În același timp, analiștii arată că ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului.
Riscul major: pierderea ratingului de țară
Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare.
Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani, precizează analiștii.
Pentru România, impactul ar fi masiv:
+4 miliarde lei costuri suplimentare în 2026
+12 miliarde lei în 2027
+22 miliarde lei în 2028
+30 miliarde lei în 2029
+33 miliarde lei în 2030
Total: peste 100 de miliarde de lei în cinci ani.
Pentru acoperirea acestor costuri, statul ar fi forțat fie să crească TVA cu 3 puncte procentuale, fie să majoreze alte taxe.
PNRR: între pierderi de miliarde și deficit exploziv
Un alt risc major de care vorbesc economiștii vine din fondurile europene. Într-un scenariul optimist, pierderea ar fi de minimum 30% din PNRR (≈ 3,5 miliarde euro).
Impact: -0,2 / -0,3 pp din PIB
Deficit: până la 6,9% din PIB dacă statul compensează
În scenariul negativ, pierdere ar pute fi de 50% (≈ 5,7 miliarde euro).
Impact: -0,35 / -0,40 pp din PIB
Deficit: peste 7,2% din PIB
În cel mai critic scenariu, pierdere se va ridica la 70% (≈ 8 miliarde euro).
Impact: -0,6 / -0,7 pp din PIB
Deficit: până la 7,8% din PIB
În acest ultim scenariu, riscul de retrogradare la „junk” devine ridicat.
Cine plătește, de fapt
Concluzia analizei este directă: costul instabilității politice se transferă în economie.
Statul plătește dobânzi tot mai greu de susținut.
Companiile plătesc vor achita costuri mai mari de finanțare.
Populația plătește prin rate mai mari și prețuri mai ridicate.
In concluzie, „decidenții politici au datoria să restabilească, cât mai repede, încrederea mediului privat, a investitorilor și a cetățenilor în direcția, stabilitatea și predictibilitatea României”, se arată în analiza semnată de Confederația Patronală Concordia.
